PESCUITUL PIPAIT
De obicei in cariera pescarului sportiv ,intre pescuitul cu pluta si cel cu musca artificiala se intercaleaza o metoda careia i se spune "pescuitul pipait".Denumirea i-a fost data deoarece pescarul ,in continua miscare de-a lungul apei curgatoare in care pescuieste ,nu-si cufunda nada si nici nu o arunca in departare ,ci o lasa usor pe oglinda apei
"pipaie" cu ea .De remarcat ca pescuitul pipait este indicat nu numai la pestii rapitori ,ci in unele cazuri ,da rezultate bune chiar si la unii nerapitori .Doua motive au dus la nascocirea metodei folosita pe scara larga.In primul rand musculitele naturale -o momeala atat de ademenitoare-fiind mici si fragede ,puse pe carlig si aruncate departe in apa se sfasie.Poate ca nici nu ajung sa atinga apa,si in miscarile repezi ca de sfichiu ,
ale sforii lansate ,se rup de pe carlig .In al doilea rand ,multe ape mai ales cele cu pastrav ,cu malurile acoperite de copaci si cu tufe ,sau sant atat de inguste ,incat o lansare in departare este peste putinta.In astfel de ape mici ,pescarul nu poate sa mearga prin ele ,exista stanci,bulboane,
obstacole si sunt atat de scazute ,incat nu se poate feri de ochii pastravului.Tehnica metodei cere ca pescarul sa intinda varga de pe mal pana deasupra locului unde cauta pestele si apoi sa lase musca naturala sa cada pe oglinda apei;undita va trebui sa fie special aleasa.Putem sa pescuim pipait si cu o varga pe care o intrebuintam la pescuitul cu pluta sau la cel cu muste artificiale.
Daca insa pescuitul pipait este acela pe care il practicam mai des si ne putem ingadui sa ne procuram o varga speciale,cu atat mai bine.Ea va trebui sa aiba o lungime de 4 m.chiar si mai mult ,insa in acelasi timp sa fie foarte usoara .O varga grea ,manuita si tinuta intinsa cu o mana,o zi intreaga,il oboseste rau pe pescar.Deoarece de multe ori ,va trebui sa ridicam pestele in puterea vergii-pentru ca tufarisurile ,radacinile etc.impiedica mult folosirea minciocului -care trebuie sa fie destul de mladioasa ,ca sa se poata arcui bine .Sfoara care nu are pluta sau plumb ,nu trebuie sa fie prea usoara ,asa ca vom prefera una groasa de matase ,in locul nailonului ,care fiind prea usor ,va fi fluturat de vant la cea mai mica adiere ,pierzand astfel din precizia lansarii.
Struna fina si de cea mai buna calitate trebuie sa aiba o lungime de 1 m.Sfoara care atarna din varful vergii ,impreuna cu struna ,nu trebuie sa fie mai lungi decat varga si niciodata nu trebuie sa atinga apa.Carligul va fi mic ,subtire,pentru a trage in el si gazele cele mai mici cu care pescuim.Mulineta poate sa ne fie de folos ,dar,-dupa cum vom vedea-de multe ori ne stajeneste.
Iata cum procedam.Ne apropiem cu bagare de seama de locul unde banuim ca este peste,intindem varga cu struna atarnand perpendicular si lasam momeala incet ,ca sa atinga apa .In aceeasi clipa ,de cele mai mute ori ,pestele rapitor se arunca la nada .In caz contrar ,cu miscari din varga foarte usoare ,saltam musca pe oglinda apei ,lasam sa o aduca putin curentul ,o readucem,tragand-o pe suprafata apei ,si uneori ii ingaduim chiar sa se cufunde de un lat de palma ,daca apa o trage spre adanc.Cateodata putem sa facem si lansari scurte,"de subsuoara",
adica pendulam momeala si apoi,cand ajunge in fata,la departarea dorita ,coboram varga.Cu momeli care nu se sfasie imediat ,de pilda cosasii,vom incerca-doar cand caracteristicile apei permit -si cate o lansare mai indrazneata.Nu vom starui intr-un singur loc ;daca este peste si nu ne-a simtit ,dar cauta hrana,se va arata imediat-altfel ne pierdem vremea degeaba .Inteparea va fi scurta ,chiar in clipa cand simtim tremurul vergii.Urmarind cu privirea musca de pe suprafata apei ,vom vedea imediat ,dupa ce am capatat experienta ,pestele aruncandu-se .La pastravi si la lipani nu vom mai astepta sa simtim zvacnirea vergii ,ci vom intepa imediat.Atat de naprasnic este saltul pestelui ,incat in clipa in care i-am zarit lucirea ,a si apucat nada.Daca este un loc rau ,
incercam sa-l scoatem indata,de obicei,locurile stramte,unde pescuim in felul acesta,nu ne ingaduie manevre lungi prin care sa obosim pestele.In paraie de munte cu vegetatie bogata pe maluri,unde deseori suntem siliti sa ne facem drum prin desisuri si balarii ,este mai buna o varga simpla ,fara mulineta,cu sfoara foarte scurta.Ea ne ajuta pe de o parte,sa putem trece prin desisuri mai usor,fara sa ne agatam in fiecare clipa ,iar pe de alta parte sa varam si sfoara scurta prin ferestrele stramte din crengarii,de obicei,pastravii din aceste paraie nu sunt atat de mari ,incat sa nu-i putem ridica numai din varga .Asa se pescuieste mai ales la pastravi si la lipani;in apele de munte prindem si alti pesti ,care sar dupa muste ,in special cleni.Secretul succesului consta in a ne apropia de apa cu cea mai mare bagare de seama ,ca sa ne ferim de ochii ageri ai pastravului ,lipanuluisi in special al cleanului.
"pipaie" cu ea .De remarcat ca pescuitul pipait este indicat nu numai la pestii rapitori ,ci in unele cazuri ,da rezultate bune chiar si la unii nerapitori .Doua motive au dus la nascocirea metodei folosita pe scara larga.In primul rand musculitele naturale -o momeala atat de ademenitoare-fiind mici si fragede ,puse pe carlig si aruncate departe in apa se sfasie.Poate ca nici nu ajung sa atinga apa,si in miscarile repezi ca de sfichiu ,
ale sforii lansate ,se rup de pe carlig .In al doilea rand ,multe ape mai ales cele cu pastrav ,cu malurile acoperite de copaci si cu tufe ,sau sant atat de inguste ,incat o lansare in departare este peste putinta.In astfel de ape mici ,pescarul nu poate sa mearga prin ele ,exista stanci,bulboane,
obstacole si sunt atat de scazute ,incat nu se poate feri de ochii pastravului.Tehnica metodei cere ca pescarul sa intinda varga de pe mal pana deasupra locului unde cauta pestele si apoi sa lase musca naturala sa cada pe oglinda apei;undita va trebui sa fie special aleasa.Putem sa pescuim pipait si cu o varga pe care o intrebuintam la pescuitul cu pluta sau la cel cu muste artificiale.
Daca insa pescuitul pipait este acela pe care il practicam mai des si ne putem ingadui sa ne procuram o varga speciale,cu atat mai bine.Ea va trebui sa aiba o lungime de 4 m.chiar si mai mult ,insa in acelasi timp sa fie foarte usoara .O varga grea ,manuita si tinuta intinsa cu o mana,o zi intreaga,il oboseste rau pe pescar.Deoarece de multe ori ,va trebui sa ridicam pestele in puterea vergii-pentru ca tufarisurile ,radacinile etc.impiedica mult folosirea minciocului -care trebuie sa fie destul de mladioasa ,ca sa se poata arcui bine .Sfoara care nu are pluta sau plumb ,nu trebuie sa fie prea usoara ,asa ca vom prefera una groasa de matase ,in locul nailonului ,care fiind prea usor ,va fi fluturat de vant la cea mai mica adiere ,pierzand astfel din precizia lansarii.
Struna fina si de cea mai buna calitate trebuie sa aiba o lungime de 1 m.Sfoara care atarna din varful vergii ,impreuna cu struna ,nu trebuie sa fie mai lungi decat varga si niciodata nu trebuie sa atinga apa.Carligul va fi mic ,subtire,pentru a trage in el si gazele cele mai mici cu care pescuim.Mulineta poate sa ne fie de folos ,dar,-dupa cum vom vedea-de multe ori ne stajeneste.
Iata cum procedam.Ne apropiem cu bagare de seama de locul unde banuim ca este peste,intindem varga cu struna atarnand perpendicular si lasam momeala incet ,ca sa atinga apa .In aceeasi clipa ,de cele mai mute ori ,pestele rapitor se arunca la nada .In caz contrar ,cu miscari din varga foarte usoare ,saltam musca pe oglinda apei ,lasam sa o aduca putin curentul ,o readucem,tragand-o pe suprafata apei ,si uneori ii ingaduim chiar sa se cufunde de un lat de palma ,daca apa o trage spre adanc.Cateodata putem sa facem si lansari scurte,"de subsuoara",
adica pendulam momeala si apoi,cand ajunge in fata,la departarea dorita ,coboram varga.Cu momeli care nu se sfasie imediat ,de pilda cosasii,vom incerca-doar cand caracteristicile apei permit -si cate o lansare mai indrazneata.Nu vom starui intr-un singur loc ;daca este peste si nu ne-a simtit ,dar cauta hrana,se va arata imediat-altfel ne pierdem vremea degeaba .Inteparea va fi scurta ,chiar in clipa cand simtim tremurul vergii.Urmarind cu privirea musca de pe suprafata apei ,vom vedea imediat ,dupa ce am capatat experienta ,pestele aruncandu-se .La pastravi si la lipani nu vom mai astepta sa simtim zvacnirea vergii ,ci vom intepa imediat.Atat de naprasnic este saltul pestelui ,incat in clipa in care i-am zarit lucirea ,a si apucat nada.Daca este un loc rau ,
incercam sa-l scoatem indata,de obicei,locurile stramte,unde pescuim in felul acesta,nu ne ingaduie manevre lungi prin care sa obosim pestele.In paraie de munte cu vegetatie bogata pe maluri,unde deseori suntem siliti sa ne facem drum prin desisuri si balarii ,este mai buna o varga simpla ,fara mulineta,cu sfoara foarte scurta.Ea ne ajuta pe de o parte,sa putem trece prin desisuri mai usor,fara sa ne agatam in fiecare clipa ,iar pe de alta parte sa varam si sfoara scurta prin ferestrele stramte din crengarii,de obicei,pastravii din aceste paraie nu sunt atat de mari ,incat sa nu-i putem ridica numai din varga .Asa se pescuieste mai ales la pastravi si la lipani;in apele de munte prindem si alti pesti ,care sar dupa muste ,in special cleni.Secretul succesului consta in a ne apropia de apa cu cea mai mare bagare de seama ,ca sa ne ferim de ochii ageri ai pastravului ,lipanuluisi in special al cleanului.
Sursa:"Pescuitul de la A la Z-Ghidul pescarului sportiv"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu