Folositi viermi de plastic la pescuitul rapitorilor

 

Folosiți viermi de plastic atunci când pescuiți .   

*Pescarul singuratic

*Foto:Wikimedia Commons                                                                                       

Inventați în 1949 de Nick și Cosma Crème și comercializați pentru prima dată în 1951, viermii de plastic sunt probabil cele mai cunoscute momeli. Disponibili într-o serie de culori și lungimi de la 4 la 10 inchi (10 la 25 cm), viermii de plastic au dat naștere la o serie de alte naluci artificiale din plastic moale: larve, raci și salamandre etc.  Viermii de plastic sunt folositi cel mai frecvent atunci cand pescuiti la rapitor pe langa  tufișuri, buruieni și de-a lungul vailor stâncoase.  Montarea se face prin trecerea cârligului prin vierme, astfel încât corpul acestuia să acopere punctul cârligului .

Ramele * Momeli naturale

PESCARUL  SINGURATIC

Ramele, momeli naturale
Foto:Wikimedia Commons

Ramele sunt una dintre cele mai raspandite momeli si totodata una dintre cele mai prinzatoare. Aproape toate speciile de pesti apreciaza aceasta ‘delicatesa’ si de aceea foarte multe specii se pot prinde cu aceasta momeala. Modul de prindere in carlig difera de la o specie de peste la alta. Daca pentru biban sau caras e suficienta o bucata de rama in varful carligului, pentru mreana se recomanda ca rama sa acopere carligul si o portiune din fir. De cele mai multe ori o rama cu un capat lasat afara se zbate si atrage pestele mult mai bine decat o bucata de rama insirata pe carlig.
Nu omorati rama inainte de a o trage pe carlig pe motivul ca se zvarcoleste si nu o puteti intepa. O rama vie este cu mult mai tentanta pentru pesti decat una moarta. Verificati acest lucru intr-un acvariu.
De multe ori vara ramele sunt greu de gasit datorita secetei. De aceea va recomand sa adunati din primavara mai multe, pe care sa le pastrati intr-o cutie de tabla sau lemn, undeva intr-o pivnita, la racoare. Pot supravietui si la bloc pe balcon, daca nu sunt in bataia directa a soarelui si au pamantul in permanenta umezit. Cutia o umpleti cu 20 cm de pamant, printre care puneti frunze, chiar daca sunt verzi. Deasupra asterneti un strat de frunze si apoi un plastic care sa limiteze evaporarea apei. La 2-3 luni schimbati in totalitate pamantul. Puteti folosi la fel de bine si un acvariu pe post de cutie.Ramele pe care le luati la pescuit puneti-le intr-o cutie din orice alt material decat metal. Aveti grija sa aiba pamant suficient si umezit. La locul de pescuit puneti-le la umbra, sau in barca in apa de pe fundul acesteia. Controlati-le din cand in cand, mai ales in zilele caniculare, pentru a nu ramane fara momeli.Rama de gunoi rosie este una dintre cele mai ‘prinzatoare’ rame. Se gaseste pe terenurile umede cu gunoi de grajd, sub frunzele din parcuri dupa o ploaie puternica. Nu sta la adancime in pamant, ci in primii 10-15 cm. Sunt lungi de pana la 10 cm, avand o culoare rosie si dungi subtiri galbene transversale. Nu rezista prea mult pe carlig, maxim 20 minute, dupa care trebuie schimbate. Sunt extrem de agreeate de caras, platica, rosioara, babusca, crap.
Ramele de nisip se gasesc in malurile raurilor de ses nisipoase. Sunt subtiri, nu prea mari (max 5 cm) si foarte fragile. Nu supravietuiesc decat unei singure trasaturi a pestelui, dupa care trebuie schimbate.Ramele albe de gradina au o culoare caracteristica, alb-roz. Sunt si mai groase decat celelalte rame, dar si fragile. Sunt excelente la pescuitul carasului, crapului mare. Trebuie pastrate cu mare grija, deoarece sunt cele mai sensibile dintre rame.
Ramele rosii de gradina sunt cele mai comune rame. Se gasesc cel mai bine dupa o ploaie care le inunda galeriile. Merg bine la aproape toate speciile de pesti.
Ramele negre de balta (rame serpesti) se gasesc in namolul de la marginea baltilor si lacurilor. Au o culoare neagra-verzuie, sunt aspre la pipait si de dimensiuni mari (20 – 30 cm). Au o mare rezistenta, supravietuind pe carlig ore intregi. Sunt o momeala eficienta in Dunare la pescuitul somnului.

Sursa:https://sfaturi-utile.ro/ramele/

RAMA  NEAGRA DE MAL

RAMA  VERDE  DE  MAL

RAMA  ROSIE  SERPEASCA

RAMA  ROSIE  DE GUNOI

Pescuitul cu momeli naturale comestibile

Momeli naturale cu continut comestibil

In apele domoale ,mazarea fiarta este o nada buna pentru o serie de pesti nerapitori .Ea se prepara in felul urmator:
dupa ce a stat in apa rece cateva ceasuri ,punem boabele de mazare intr-o punga de panza rara,pe care o introducem apoi intr-o cratita de lut ars ,si turnam apa calduta astfel ca mazarea sa fie acoperita de doua-trei degete cu lichid.O fierbem incet pe foc pana se inmoaie ,fara insa ca boabele sa-si piarda forma sau sa fie prea faramiciose .Le lasam apoi sa se raceasca in aceiasi apa .Nu preparam decat cantitatea pe care o socotim necesara la pescuitul in ziua aceea.La fel se prepara ca momeala boabele de grau si cele de porimb.Astfel preparate boabele se infig cate trei-patru in carlig,intepandu-le prin locul unde sunt crapate.Va ramane liber numai varful carligului.
Mamaliga-este o momeala buna pentru crap ,clean,lin,
rosioara,babusca si alti pesti nerapitori,nu o putem pune in carlig daca nu este pregatita special.Metoda cea mai simpla este urmatoarea:framantam mamaliga cu miez de paine ,pana devine cleioasa .O incercam,aruncand un cocolos intr-un vas cu apa ,ca sa vedem daca nu se farama.Mai putem face si altfel:punem intr-un vas o mana de faina de grau ,apoi adaugam incet apa mestecand mereu,pana ce obtinem un fel de terci alburiu,care umple vasul pana la jumatate.Dupa aceea adaugam un pumn de faina de porumb macinata marunt si cernuta.Cand este bine fiarta ,inainte de a o framanta ,adaugam unul sau doua galbenusuri de ou ,iar dupa ce am framantat-o ,formam din ea niste cocoloase cat aluna .Cocoloasele se infig in carlig ,asa incat sa-l acopere in intregime ,cu exceptia varfului ce va ramane liber
Painea alba-se prepara nade bune pentru crapi,cleni si alti nerapitori.Inmuiem miez de paine in apa ,il stoarcem bine ,apoi il framantam ,adaugandu-i putina branza ,pana se face un aluat omogen,tare.O momeala foarte buna pentru crapi este urmatoarea:se da prin razatoare turta dulce ,pe care o framantam cu miez d4e paine alba ,inmuiat si stors.In acelasi timp adaugam -dupa trebuinta-o cantitate din pesmetul de turta ,sau din miezul de paine ,pana ce obtinem un aluat care seamana cu chitul folosit de geamgii.O atare nada se tine bine pe carlig ,constituind tot odata cea mai atractiva momeala pentru crapi.
Cascavalul sau branza-bine fermentate ,constituie o nada foarte buna pentru mrene.Mai bune sunt branzeturile nu prea tari ,mirositoare,cu gauri putine.Daca sunt prea tari ,impiedica inteparea,iar daca sunt faramicioase ,se risipesc in apa .Cascavalul se taie in patratele cu laturile cam de un centimetru ,in care se infige carligul ,ramanand descoperit numai acul din varf.
Intestinele de gaina-Cand apa este limpede,sunt o momeala foarte buna pentru clenii mari.Se va avea insa grija ca ele sa nu atarne pe carlig ciucuri prea mari .
Fructe-o nada mult cautata de cleni sunt unele fructe :prunele,ciresele si dudele ,toate bine coapte.Ciresele le prindem in carlig fara sa le scoatem samburii.Intepam ciresele la coada,ca samburele sa ajunga in curba carligului,si scoatem pe dincolo varful acului.In prunele taiate in jumatate carligul se infige in asa fel incat sa fie acoperit.Este bine ca in jurul taieturii sa indepartam coaja pe o suprafata de vreo doi mm latime.Culoarea galbena a miezului atrage de la distanta atentia cleanului.Carligele vor fi destul de mari ca sa poata cuprinde pruna.
Bucati de carne-fierte si apoi putin prajite ca si sangele inchegat atrag mrenele mari.Momeala este buna mai ales in portiunile de rauiri di josul oraselor mari,unde pestii se hranesc mult din resturile de alimente aruncate in apa

Sursa:"Pescuitul de la A la Z-Ghidul pescarului sportiv "

Pescuitul cu rame

RAMELE
Cele mai des intalnite si folosite ca nada sunt trei feluri,cele mai bune sunt cele de culoare cafeniu-inchis ,pe care le gasim mai ales in pamantul negru al pajistilor umede din apropierea apelor sau in pamantul smarcos de pe marginea baltilor formate din cauza ploilor .Sunt destul de mari si groase .Foarte bune sunt si ramele rosii din gunoiul de grajd .Le gasim in numar mare la marginea gramezilor de gunoi de grajd sau in pamantul negru amestecat cu gunoi ,cu paie putrede etc.Au culoarea rosiatica,sunt lungi de 10-15 cm,raspandesc un miros si,prinse,lasa din ele o zeama galbuie.Cu toate ca murdaresc degetele ,nu ne vom feri sa le intrebuintam,pentru ca sunt bune in carlig ,le gasim usor si in numar mare.Sunt doua specii rezistente ,nu se rup usor din carlig si continua sa traiasca mult timp,chiar dupa ce am infipt fierul de-a lungul lor.Ramele de gunoi sunt mai accesibile datorita faptului ca le gasesti atat primavara de timpuriu ,cat si toamna tarziu ,atunci cand celelalte s-au retras adanc in pamant.Mai putin potrivite pentru pescuit ,ramele aproape albe ,pe care le vedem tarandu-se pe pamant,dupa cate o ploaie de vara ,se rup usor ,mor indata si atarna flescait in undita.Ramele de gunoi se pot pune in carlig chiar imediat dupa ce le-am prins .Este bine insa-indiferent de specia aleasa -sa le pastram un timp ,ca sa-si evacueze intestinul pe pamant si sa se faca mai rezistente .De altfel ,ca sa nu pierdem vremea cu cautarea lor ori de cate ori vrem sa iesim la pescuit ,este bine sa ne facem o provizie buna,care sa ne ajunga cateva luni.Procedand in felul urmator ne vom atinge amandoua scopurile :intr-o oala mai mare scoasa din folosinta ,punem pamant luat din locul din care am adunat ramele .Ca pamantul sa nu fie prea indesat ,il amestecam cu o mana de muschi .Ramele pe care le punem aici ,oricat de multe ar fi ,se trag indata in pamant si raman vii multa vreme .Vom mentine pamantul intotdeauna umed-insa fara sa facem balta sub el -si,odata pe luna ,il vom innoi.De saemenea din cand in cand ,il vom rascoli.Zilnic vom picura in oala o lingura sau doua de lapte dulce ,care va constitui ,hrana ramelor.Nu vom pune mai mult lapte deoarece ramanand neconsumat ,se acreste si le omoara.Daca avem la indemana resturi de cafea (zat)aruncam cate o lingura in oala ,zatul constituind ,de asemenea,o hrana buna.Asfel tinute ,ramele devin mai rezistente ,nu se mai rup si raman vii,in carlig,mai multa vreme.De obicei ca sa adunam rame ,trebuie sa sapam pamantul .Mai usor se pot culege in felul urmator:intr-un loc umed ,unde stim ca traiesc rame ,batem un par pana la o adancime de vreo 30cm.pe care il vom misca apoi intr-o parte si-n alta .Pamantul dimprejur se va indesa ,iar ramele vor iesi indata la suprafata.Operatia se va repeta de mai multe ori.Cand mergem la pescuit ,ducem intr-un saculet de panza,cu putin pamant sau cu muschi umed ,o rezerva de rame.Din el scoatem ,pe rand,doar cateva si le punem in cutia de tinichea ,pe care o tinem la indemana .Provizia din saculet trebuie sa fie indestulatoare pentru ca nu este nimic mai neplacut ,dacat sa te pomenesti ca nu mai ai momeala,tocmai cand ai dat de peste!Ramele nefolosite nu le vom arunca ,ci le vom pune din nou in oala cu pamant de acasa.Uni pescari fac greseala sa puna in carlig rame cat mai mari sau cate trei-patru deodata.Rama prea mare se rupe :pestele o prinde de partea lunga ,care atarna din carlig ,o sfasie si o mananca .Vom pune in carlig doua sau trei numai atunci cand ele nu sunt destul de mari ,incat sa acopere carligul.Cel mai potrivit fel de a pune rama este urmatorul:infigem carligul chiar in capul ramei si ii tragem corpul de-a lungul lui ,pana ce nu mai atarna din varful carligului decat 1-2cm.Varful trebuie sa ramana acoperit ,deoarece trupul fraged al ramei nu va stanjeni inteparea.Rama trebuie sa ramana intinsa pe bratul carligului si sa nu se adune ghem in indoitura lui,au fost nascocite niste sisteme speciale de montare pe struna:in varf se pune un carlig obisnuit ,apoi,cu 2-3 cm.mai sus ,se monteaza pe struna un alt carlig mult mai mic sau 2-3 carlige mici,legate unul deasupra celuilalt.Cu ultimul carlig se inteapa lateral rama,se rasuceste pe dupa struna si se fixeaza al doilea ,apoi cu al treilea carlig.Astfel rama sta intinsa si-fiindca nu este prea tare ranita-continua sa raman vie multa vreme .Sistemul este practic mai ales pentru pestii rapitori,care se prind si daca apuca rama lateral.Cel ce vrea sa pescuiasca cu rame la pastrav,chiar daca aduce momeli de acasa ,va face bine sa caute pe marginea apei un pat de nisip fin ,moale,apos,in care va scurma putin si va gasi de multe ori niste rame mici ,albe-argintii ,sunt "ramele de apa"cea mai buna hrana pentru pastravi!

Pescuitul cu pestisor viu

PESTII MICI-Intrebuintati ca nada ,vor avea o lungime de 3 pana la 15 cm.in raport cu marimea rapitorilor pe care avem de gand sa-i pescuim .La nevoie daca nu avem la indemana pestisori destul de mici ,vom pune in carlig numai o parte din pestisor ,dar intotdeauna cea de la coada.Modul de a-i aplica pe carlig va fi indicat cand vom vorbi despre felul cum pescuim cu ei.Ca momeala se folosesc ori speciile de pesti care,de obicei nu ating o lungime mai mare decat cea aratata ,ori puietii altor pesti.Cei mai obisnuiti pestisori-momeala sunt:zglavoanca,boisteanul,obletul,eldita(ladita)rosioara,porcusorul,grindelul,palamida de balta,
careia insa ii vom taia inotatoarele tepoase si tepile-si tiparulfolosit mai ales la somnii mari .La nevoie mai sunt intrebuintati :scobarei,clenisorii.Mai bune rezultate se obtin cu pestisorii vii ,adica aceia pe care ii prindem in carlig vii si ii lasam sa inoate si sa se zbata in apa ,pentru a atrage pestele rapitor .Putini rezista insa mai multa vreme ,cu oricata bagare de seama i-am prinde in carlig.Este greu sa ne facem totdeauna provizie de pestisori vii si apoi sa-i purtam cu noi intr-un vas cu apa.De aceea se pescuieste mult si cu pestisorii morti care trasi cu indemanare prin apa ,dau impresia ca sunt vii si inoata .Pestisorii pentru nada ii prindem cu plasa ,sacul de pleava,rociul sau cu undita prevazuta cu un carlig foarte mic.Chiar si pestisorii morti sunt o momeala pe care e greu sa o avem la indemana .Cu toate ca este mai bine sa pescuim cu pestisori proaspat prinsi ,trebuie sa stim si cum sa ne facem o rezerva,cum sa conservam pentru mai mult timp pestii-momeala.Inainte erau conservati in sare si in zahar .Chiar daca nu se stricau repede,
isi pierdeau luciul si aspectul natural ,ceea ce le rapea mult din puterea de ademenire .Conservati insa intr-o solutie de formalina ,isi mentin luciul ,dar se intaresc putin ,rezista mai bine si nu se sfasie pe carlig.Procedeul de preparare este urmatorul:pestisorii morti sunt spalati si stersi cu o carpa uscata ,apoi introdusi,timp de 1-2 ore ,intr-o solutie de 10 o/o formalina(formol)Se spala apoi din nou si se aseaza intr-un borcan cu solutie de formalina de 2 o/o,se astupa bine gura borcanului si se pastreaza la intuneric.In borcan este bine ca fiecare pestisor sa fie asezat putin curbat ,ca sa intepeneasca in pozitia aceasta ;tras prin apa ,si nemaimiscandu-si aripile ca atunci cand era viu ,totusi face miscarile de unduire daca este putin curbat ,ceea ce atrage pestele rapitor .De la un timp,solutia de formalina se tulbura si trebuie schimbata .Putem spune ca:lostrita,stiuca,si somnul se dau bine la broasca Mai bune sunt broastele cenusii ,pestrite pe burta .Prinse in carlig de pielea spatelui ,fara a le produce alta rana ,ele raman multa vreme vii.Vara cleanul prinde cu nadejde broscutele ,pe care le gasim in numar mare pe langa apa .Pe acestea le omoram si le infigem carligul prin gura.

Sursa:"Pescuitul de la A la Z-Ghidul pescarului sportiv"

Pescuitul cu insecte

VIERMUSI-Colectarea lor nu este prea placuta ,totusi pescarul nu renunta la ei ,deoarece viermele de carne este una dintre cele mai ademenitoare momeli pentru aproape toti pestii nerapitori.Viermusul nu este altceva decat larva alburie a mustei mari ,albastruie,care se aseaza vara pe carne ,depunand o multime de oua albe,deoarece la pescuit avem nevoie de o cantitate mai mare de viermusi ,pe care nu-i gasim la intamplare ,va trebui sa-i pastram ;Iata cum procedam:vara ,cand este arsita ,pnem intr-o galeata stricata sau intr-o ladita de lemn cu fundul gaurit ,resturi de carne sau un cap de berbec ,pe care le expunem la soare .In curand se vor aduna mustele ,care vor depune sumedenie de oua .Dupa 48 de ore ,viermii vor misuna pe capul de berbec ramas la caldura .Sub vasul cu fundul perforat asezam un alt vas ,in care am aruncat cativa pumni de rumegus de lemn sau tarate.Viermii vor cadea in ladita de jos .Stand in rumegus sau tarate ,ei isi pierd curand mirosul greu.Cei care nu au cazut vor fi scuturati.Deoarece spre toamna ,mustele de carne dispar ,trebuie sa ne facem o provizie de viermi ,care sa ne ajunga pana la sfarsitul sezonului.Adunati in felul aratat mai sus varsati apoi intr-un vas ,pe fundul caruia am pus un strat gros de pamant umed,lutos .Ei se vor retrage in pamant ,unde vor ramane amortiti ,de aici vom lua treptat ,cati avem nevoie .Daca ii punem cateva minute in apa calduta ,isi recapata vioiciunea .Pe carlig se insira ,fie cate unul singur ,intepand in partea lui mai groasa ,fie facand din ei o salba de patru-cinci.

Viermele de tarate de faina-de asemenea o momeala la care trag multi pesti

Cosasul-o nada cautata de toti pestii ,tot atat de mult ca si rama .Il cunoaste toata lumea.Sunt mai multe specii .Pestii se dau la toate ,dar daca este vorba sa alegem ,vom culege dintre cei care s-au dovedit mai ademenitori .Nu sunt buni cei mici de tot ,cu trupul moale,de culoare cenusie ,cei prea mari ,cu trupul mai lung de 2 cm.,cei fara aripi ,cu burta groasa ,cei scursi ,grosi,cu picioarele foarte lungi si care au in coada o prelungire ca un fel de sabie.Mai buni sunt cei mijlocii cu o lungime de 1-2 cm.,cu aripi,lungi,de culoare galbena ,rosiatica,cafenie sau cenusie.Ii putem prinde mai usor dimineta pe roua cand ingreuiati de apa ,nu pot sari.Cosasul va fi prins in carlig in felul urmator :infigem varful carligului dupa cap ,la ceafa,scotandu-l pe la coada .Aripile trebuie sa stea cat mai desfacute

Burlaul-(carabete,scorobete)este larva acvatica a unei gaze inaripate ,numita frigarea care traieste in nisipul si namolul celor mai multe ape curgatoare si statatoare.Larvele sunt usor de recunoscut ,isi fac o casuta in forma de teaca ,din nisip ,bucatele de lemn etc.in care traiesc tinandu-si afara numai capul negru si cateva picioare latarete cu ajutorul carora se tarasc.Impreuna cu teaca au o lungime de 1-2 cm.si o grosime egala cu a unui pai de secara .Le gasim usor in cateva minute putem aduna atatea larve ,cat sa ne ajunga pentru o zi .Daca rascolim nisipul sau namolul din marginea apei,chiar si pe cel neacoperit ,insa imbibat cu apa ,le vom observa stand ca niste betisoare cenusii ,nemiscate.Le vom aduna intr-o cutie de tabla ,in care vom pune muschi sau rumegus umed.Inainte de a pune larva in carlig ,o scoatem din teaca ,
prinzand-o cu unghiile de cap.Din teaca va iesi un fel de vierme alb-galbui pe care il infiram in lung ,incepand de la cap .Este o nada foarte buna pentru multi pesti si in special pentru pastravi.
Pescuim lasand-o sa se scufunde intre doua ape .Carligele pe care le vom intrebuinta pentru o atare nada trebuie sa fie mici si subtiri.

Gandacul de mal-este o momela potrivita pentru cleni .Uneori se dau bine la el si pastravii mari.

Babita-(denumire data si utilizata de pescari)este o larva care traieste in apa fiind,de asemenea,o momeala buna.In serile de vara ,vedem adeseori deasupra apelor roind niste gaze care zboara intr-o parte si alta,se lasa pe oglinda apei si se ridica iarasi direct in sus.Daca prindem vreuna ,vom vedea ca este o insecta mica ,fragila,cu aripi lungi si transparente ,al carui corp se termina cu trei fire subtiri si lungi.Sunt efemerele gaze "de o zi"care au iesit din apa sa joace jocul de nunta si,dupa o viata in care soarele nu rasare de doua ori ,mor.Efemerele care cad in apa cu miliardele ,sunt o hrana cautata de pesti ,mai ales de pastravi si de lipani.Fiind insa prea mici si prea fragede ca sa poata suporta inteparea unui carlig,nu le putem folosi ca nada,in schimb exista muste artificiale care le imita forma.Babita este larva efemerei .Ea traieste timp indelungat in nisipul si malul apei ,constituind una din cele mai bune momeli .Este o larva bruna-galbuie ,cu trup lunguiet ,in inele,semanand cu un rac mic .O gasim pretutindeni ,in namolul apelor .Chiar si in cele mai repezi paraie de munte sunt locuri line ,unde se depune nisip malos ,in care vom gasi babite.Cu un vas vechi ,pe care-l putem fixa in varful unei prajini ,sau chiar numai cu mana ,scoatem cate putin mal ,deasupra caruia varsam putina apa .Larvele vor iesi indata la iveala .Le spalam de namol si le pastram intr-o cutie ,intre muschi umed .Incepand din primavara si pana la inceputul lui august ,babitele se gasesc in numar mare ,pretutindeni.Ele se tin bine in carlig ,nu se sfasie usor .Toti pestii se dau la aceasta nada ,dar mai mult decat toti ceilalti se dau bibanii.
Aproape toate "mustele"pot sa fie folosite ca mpmeala .Chiar si cele de casa pot fi utilizate ca nada la pestisorii mici ,cei pe care ii prindem ca sa-i intrebuintam drept momeala pentru pestii mari,rapitori

Musca de arin-este o insecta tricoptera pe care o recunoastem usor .Vara pe cand pescuim ,vom vedea deseori zburand o insecta verzuie ,ce pare destul de mare .Inainteaza cu greu ,dand neregulat din aripi .Cand ajunge deasupra apei ,isi ridica de multe ori aripile in sus si se lasa sa cada ,dar abia a atins oglina apei ,ca se si inalta din nou.In curand se va aseza pe o tufa sau o buruiana ,unde o vom gasi cu usurinta .Este de culoare verzuie ,cu aripi brune-stravezii mult mai lungi decat trupul scurt si gros ,pe care si le tine orizontal ,pliate in lungul trupului .Traieste mai ales pe arinii de langa apa,dar-de la ses si pana la padurile de brad-o vom gasi pe tot felul de copaci si tufe.Eiind una din cele mai ademenitoare momeli ,daca putem strange asemenea muste de arin ,putem fi siguri ca vom prinde pesti.Cu ele se pescuieste "pipait",la suprafata apei.Puse in carlig ,nu putem arunca sfoara la distanta mare ,pentru ca sunt prea friabile.

Musca de urzici-poate sa fie cea mai buna nada vie pentru pastravi si lipani.Daca scuturam sau lovim cu un baston urzicile si tufele mici de pe marginea apelor ,se vor ridica de pe ele niste gaze cu aripi transparente care vor zbura zmucit si vor cauta in data sa se aseze imediat pe alta planta ,prinzandu-se de partea de jos a frunzelor.O recunoastem usor :are aripile transparente ,cu mici puncte mai inchise ,iar trupul gros,brun .Caracteristic este ca ,tinuta intre degete ,isi incovoaie abdomenul ,ca si cum ar voi sa te prinda cu clestele pe care il are la ultimul inel .Din nefericire sunt foarte fragede ,se rup de pe carlig ,oricat de fin ar fi acesta .Le vom tine intr-o cutie de chibrituri ,dar nu le putem pastra vii,trebuie sa le omoram ,altfel ne scapa usor .Pescuim cu ele "pipait",la suprafata apei.

Gandacul de brad-il gasim sub coaja brazilor cazuti ;este un vierme alb ,destul de gros,lung de 2-3 cm.,usor curbat.In locurile cu bradetul cazut avand la indemana o toporica cu care sa desprindem coaja uscata,vom putea aduna viermii necesari pentru o zi intreaga de pescuit .Cu o atare momeala pescuim lasand-o sa se scufunde.Mai exista si alte momeli naturale:greierii de camp si de casa,buburuzele,furnicile mari,coropisnita,lipitorile

Sursa:"Pescuitul de la A la Z-Ghidul pescarului sportiv"

Pescuitul cu naluci

Nalucile

Ideea de a inlocui unele din momelile naturale cu imitatii o intalnim inca din antichitate ,chiar si la unele popoare primitive.Pescuitul cu nade artificiale s-a raspandit printre pescari mai ales in ultimele veacuri ,pe de o parte pentru a inlatura greutatea pe care o intampinau la procurarea momelilor naturale ,iar pe de alta parte ,fiindca pescuitul cu ele prezinta multe avantaje,facand acest sport mult mai placut
Cu mici exceptii nadele artificiale se folosesc numai la pestii rapitori care se arunca si prind prada fara sa o mai examineze mult ,cum fac pestii nerapitori.Momelile artificiale se impart in doua categorii:
-nalucile si mustele artificiale
Din grupa nalucilor fac parte:
-lingurile de diferite tipuri
-pestisorii artificiali
Mustele artificiale constitue nada speciala cu care ademenim pastravii,lipanii si clenii
NALUCILE-cu care pescuim tragandu-le prin apa fac miscari circulare sau ondulatorii ,imitand un pestisor care se joaca sau unul bolnav-prada usoara-Sclipirea lui atrage atentia pestelui rapitor il atata si-l face sa se repeada si sa apuce carligele ascutite cu care este inzestrat naluca pescarul intervine imediat cu manevra (lovitura)de intepare si pestele rapitor isi incepe lupta pentru viata .Pentru ca o naluca sa fie buna ,trebuie sa fie ademanitoare ,sa aiba carlige care sa prinda bine ,sa se scufunde la adancimea dorita si,trasa prin apa ,sa faca miscari asemanatoare celor ale pestelui viu .Spre a fi atragatoare pentru pestele pe care-l cautam ,ea trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
-sa aiba un volum potrivit ;
-sa fie de o forma(silueta) care sa semene (in cazul pestilor artificiali) cu pestisorii ce constituie prada obisnuita a rapitorului;
-sa functioneze bine in apa ,la cea mai mica tractiune a mulinetei;
-stralucirea nalucii sa fie adegvata gradului de claritate a apei si luminozitatii zilei;
-sa aiba o greutate potrivita ,spre a nu speria pestii la caderea ei in apa;
Numai dupa o experienta mai indelungata ajunge pescarul sa pescuiasca cu naluci,manuirea lor carand mare indemanare si iscusinta,este greu sa le conduci bine printre diferitele obstacole ,fara sa le agati indata.Insa pana la pescuitul cu naluci ,practicand celelalte metode de pescuit ,pescarul trebuie sa-si dobandeasca indemanarea necesara si sa stie sa-si aleaga cu usurinta cateva naluci bune pentru pestii pe care vrea sa-i prinda .Va trebui sa aiba o mica colectie ,alcatuita din cel putin patru-cinci .Un sfat sa nu ravneasca la naluci mari ,deoarece cu cele mici ,poate obtine,de obicei un rexultat mai bun .Pe apa limpede va folosi naluci de culoare mai inchisa ,iar pe apa mohorata ,naluci mai alburii si mai stralucitoare.Cand apa este tulbure nalucile nu dau rezultate .
Nalucile sunt facute din metal ,din cauciuc,din cotor de pana sau din lemn si au aripioare in forma de elice ,fie palete oblice care in apa le imprima o miscare de rotire ,le face sa se invarteasca ,sclipind;altele au trupul curbat ,prin aceasta urmarindu-se acelasi scop.Exista si alte naluci care nu imita forma pestisorului ,anume "lingurile"-bucatele de tabla stralucitoare ,in forma de lingura fara coada la care se ataseaza carlige.Oricat ar parea de curios ele atrag pestele rapitor ,
chiar mai bine decat imitatiile de pestisori .In apa trase incet impotriva curentului,capata o miscare de rotire rapida ,imprastie luciri si incita atacul rapitorului .Se deosebesc unele de altele mai mult in ceea ce priveste marimea si felul cum sunt montate carligele .Unele au luciri argintii
(pentru vreme noroasa)altele aurii (pentru zile cu soare)De obicei sunt facute din tabla densa si groasa sau din cupru ,nichel etc.unele sunt facute din sidef .In comert se mai gasesc si imitatii de rama,facute din cauciuc ,desi le imita foarte bine ,nu are rost sa le folosim ;inainte de a o apuca pestele o pipaie ,o cerceteaza si "simte"indata ca nu este ceea ce cauta el

Sursa:"Pescuitul de la A la Z-Ghidul pescarului sportiv"

Pescuitul cu musca artificiala

MUSTELE ARTIFICIALE

Printre nadele artificiale cele mai raspandite si mai bine intrebuintate la pastrav ,lipani si cleni sunt mustele artificiale "musculitele"cum le numeste pe scurt pescarul.Care sunt avantajele pescuitului cu aceste momeli din pene ,matase,peri,legate cu maiestrie in jurul unui carlig mic ?In primul rand nu mai suntem obligati sa adunam nade naturale ,ne scapa de utilizarea acelor specii de insecte cautate de pesti,pe care cu greu le gasim,iar daca le gasim ,cu greu le putem folosi,deoarece sunt atat de mici si de fragede incat nu le tine carligul;pe de alta parte musca artificiala poate fi schimbata usor in functie de "preferintele"fiecarei specii de pesti ,iar pe de alta parte ,cu una si aceeasi nada putem pescui nenumarate exemplare din aceeasi specie ;nu ne murdarim ca atunci cand pescuim cu momeli naturale;pestii sunt raniti foarte usor ,ceea ce ingaduie eliberarea celor mici ,care vor continua sa traiasca .Si in afara de toate acestea ,este placerea deosebita ,greu de definit,pe care o ofera pescuitul cu musculitele.Nu toti pestii pot fi pescuiti cu muste artificiale desi cate odata se arunca la aceasta nada si alte specii ,ea ramane insa momeala obisnuita pentru pastravi si lipani ,cei mai valorosi pesti ai apelor noastre.Dar sa nu uitam cleanul ,specie omnivora ,are si el momelile lui artificiale la care sare ,dand prilej pescarului de la ses sa practice si el o atare metoda de pescuit .Initial au fost gandite si realizate in asa fel incat sa imite cat mai fidel diferite larve,nimfe,insecte zburatoare sau acvatice.Astfel prin perfectionare cu timpul s-a ajuns la realizarea multor modele .Mustele artificiale se impart in doua categorii "uscate"si "umede"Dintre atatea feluri de muste artificiale ,pe care sa o alegem?Este o intrebare care il framanta in general pe pescar si mai ales pe incepatori,stapaniti de neancrederea fata de oricare dintre ele isi inchipuie ca insuccesul li se datoreste numai musculitei alese!Pentru apele noastre ,indiferent de anotimp ,e suficienta o colectie de o duzina ,din diferite feluri de musculite .Multi pescari cu experienta ajung,la sfarsitul carierei lor sa pescuiasca cu patru-cinci tipuri de musculite ,obtinand rezultate foarte bune.Musculitele se pastreaza in cutii cu mai multe compartimente ,fiecare tip in cate o despartitura ,ca sa le putem gasi cu usurinta .Cutiile vor fi bine inchise ,ca sa nu patrunda moliile .Altfel ne vom pomeni intr-o buna zi ca in loc de musculite avem doar niste carlige de pe care au disparut penele si legaturile.

Sursa:"Pescuitul de la A la Z-Ghidul pescarului sportiv"