Gafa-Sacul de pleava-Rociul-Cosul de nuiele-Juvelnicul

Gafa;Sacul de pleava;Rociul;Cosul de nuiele;Juvelnicul

Gafa-este un instrument pentru taratul pestelui de talie mare ,prins la undita format dintr-un carlig de otel,insurubat la o tija simpla sau telescopica.O folosim prinzand carligul de operculul pestelui si tragandu-l spre noi ,in special la lostrita,stiuca,a caror scoatere la mal ar necesita un minciog prea mare si mult prea greu de manuit.

Sacul de pleava-este un instrument de pescuit ,ridicator,facut dintr-o plasa cu gura intinsa pe jumatate,pe o nuia indoita in semicerc (circa 2,5m)iar cu cealalta jumatate insforata pe o franghie .Plasa se ridica cu o prajina in forma de furca cu doi dinti alungiti,prinsi unul de mijlocul nuielei,celalalt de mijlocul franghiei .Ca momeala se pune un bot de mamaliga.

Rociul-este asemanator unui sac de pleava ,foarte primitiv ca origine la care furca este inlocuita cu o prajina bifurcata la un capat ,legata cu doua sfori intinse intre capetele nuielei si bifurcatiile prajinii.Se pescuieste in ape curgatoare mici ,putin adanci,pescarul plimband sacul pe fundul apei .

Cosul de nuiele-din rachita pe care multi pescari il folosesc in locul sacului.Este foarte bun ,numai ca,fiind mare,rigid,stanjeneste miscarile.


Juvelnicul(horet)-este un sac pentru pastrat pestele viu .Acesta se confectioneaza din plase de bumbac impletite in sase .montate pe 2-4 cercuride metal inoxidabil .Prin deschizatura capatului de sus se da drumul pestelui in juvelnicul asezat in apa in pozitia verticala si legat cu un snur de o nuia sau de o ramura infipta in mal

Sursa:"Pescuitul de la A la Z -Ghidul pescarului sportiv"

Minciogul

Minciogul

Minciogul(ciorpac,meredeu).Numai pestii mici ii putem scoate pe mal prinputerea unditei.Daca pestele este prea mare,incercand sa-l avantam din undita pe mal,riscam sa-l pierdem si pe deasupra,
sa ne rupa si uneltele.Cei ce spera sa prinda pesti ce sa cantareasca mai mult de jumatate de kilogram cu greu se poate lipsi de minciog,plasa cu maner,la gura caruia aducem pestele istovit si cu care apoi il scoatem pe mal.E adevarat ca
nu este placut sa mai porti cu tine inca o unealta,destul de mare,insa avand-o la indemana ,ce bucuros vei fi cand se va ingreuna cu multi pesti.De altfel cu un minciog atarnat la spate ,de un belciug prevazut la cureaua rucsacului sau la centura,
ne obisnuim repede ,incat in scurt timp nici nu-l mai simtim.Se gasesc mincioguri de diferite forme,unele alcatuite in asa fel ,incat sa se poata inchide ,tocmai pentru a nu ne deranja prea mult .Minciogul este o plasa din sfoara de canepa sau bumbac ,rezistenta,cu ochiurile de la gura insirate pe o rama cu diametrul de 35-40cm care este fixata la capatul unui maner.
Manerul facut din lemn usor ,de exemplu bambus ,sau din orice metal usor -aluminiu-are o lungime de 60-80cm .Pescarii,carora le place sa pescuiasca umbland prin apa ,ii vor pune minciogului un maner mai tare si mai lung(1,5m) folosindu-l si ca toiag ,foarte necesar mai ales pe o albie alunecoasa .Oricine isi poate confectiona un minciog bun .Cu putina indemanare ,pescarul isi poate face singur unul cu o incheietura ce-i va ingadui sa-l stranga ,atunci cand nu se sprijina pe el

Sursa:”Pescuitul de la A la Z -Ghidul pescarului sportiv”

Plumbul pentru pescuit

Plumbul pentru pescuit


In toate modalitatile de pescuit in care se cauta pestele aproape de albie ,pentru ca momeala sa se scufunde ,sfoara sau struna si uneori ,chiar nada trebuie sa fie ingreuiate.Nu vom intrebuinta greutatea la pescuitul la suprafata sau intre doua ape unde folosim ca momeala musca artificiala si insectele naturale.Marimea ei difera dupa metoda de pescuit ,dupa greutatea momelii si in functie de puterea curentului apei .De asemenea si forma plumbilor difera .Pescarii se straduiesc sa gaseasca o forma care sa impiedice plumbul sa se agate de radacini,pietre,etc.pricina multor neplaceri.Mai obisnuit este plumbul tip alica sferica.Dupa imprejurari,se itrebuinteaza toate marimile de plumb ,incepand de la alicele mici,cu diametrul de 2 mm ,pana la posurile mari ,care ajung sa aiba un diametru de 1cm .De obicei alicele sunt fixate de struna lasandu-se deasupra momelii o portiune libera ,de cel putin 30cm din lungimea strunei .Plumbii se pot fixa in doua feluri .Unii ,care sunt crapati pana la jumatatea lor ,ii fixam introducand struna in crapatura si strangand apoi cu un cleste ,pana se prind

.Numai ca de multe ori ,deterioram struna ,si o facem sa se rupa usor .De acea sunt mai bune alicele perforate.Ca sa nu joace de-a lungul strunei ,acestea vor fi fixate printr-un nod.Pentru ca plumbul perforat sa ramana la locul unde-l punem ,adica exact in mijlocul strunei si sa-l putem desface cu usurinta pentru a-l muta sau schimba este mai potrivita fixarea cu nod.In felul acesta se pastreaza si struna intacta.Strangand nodul din cele doua parti ale strunei,plumbul se fixeaza exact unde vrem.Plumbul sferic se agata foarte usor si odata prins de vreo radacina sau piatra ,cu greu se mai desprinde.De acea sunt mai buni plumbii lunguieti”olivele”perforate in lungul lor .Se mai intrebuinteaza si sarma de plumb ,infasurat in jurul strunei .Este usor de manuit ,rupem din ea cat ne trebuie ,dar roade struna.Mai bune sunt placile subtiri de plumb ,in pachetele din care rupem atat cat avem nevoie si le infasuram in jurul strunei.La pescuitul cu pluta a pestilor mici (rosioara,babusca,platica etc.)mai ales in apele line ,statatoare este mai bine sa fixam pe struna mai multi plumbi mici ,decat unul singur prea mare.Vom insira alicele necesare ,la o distanta de 4-5cm una de alta ,asezand spre sfoara pe cele mai mari si spre carlig pe cele mai mici.Cand pescuim la fundul apei (crap,caras,somn,mreana,etc.) plumbul trebuie sa fie mobil,adica sa alunce usor de-a lungul strunei.In acest caz plumbul va avea un tunel larg ,prin care trece struna;la 30cm mai sus de carlig se fixeaza o piedica (o alica fixata de fir) menita sa limiteze alunecarea plumbului spre carlig .In cazul lanseului(pescuitul aruncat) unde cate odata lingura trebuie ingreunata ,spre a putea arunca mai departe se foloseste plumbul “excentric” cu vartejuri la capete .Pescarul va avea intotdeauna cu sine ,intr-o cutiuta plumbi de diferite marimi ,ca sa-l poata alege pe cel mai potrivit si cu tipul de apa(curgatoare,statatoare) si cu felul momelii

Sursa:”Pescuitul de la A la Z -Ghidul pescarului sportiv”

Carligul

Carligul
Este partea cea mai importanta a unditei si una din cele mai vechi inventii ale omenirii.Stramosii nostrii isi procurau o buna parte din hrana necesara pescuind cu carlige rudimentrae,pe care si le faceau din bucati de corn ,din oase sau din tepii pestilor.

Se poate pescui chiar daca lipsesc unele parti si accesorii ale unditei;fara carlig insa ,nu exista undita!Inainte de toate ,pescarul trebuie sa aiba carlige foarte bune.Toate celelalte parti ale unditei pot sa nu fie de calitate superioara ,insa carligul trebuie sa fie perfect.Exista carlige simple,(cu un singur varf) duble si triple.L acarligul simplu deosebim urmatoarele parti:varful,curbura,bratul,limba sau spinul .

La capatul bratului exista un ochi ,fie o paleta pentru legarea strunei.Uneori bratul se sfarseste cu o portiune neteda.Proportia dintre lungimea varfului si lungimea bratului variaza foarte mult de la un tip la altul.La unele carlige ,varful ajunge pana dincolo de mijlocul bratului.Carligele cu brat scurt nu s-au dovedit bune ;ori cum vom lega struna ,carligul se deplaseaza din linia strunei,si face cot la punctul de legatura si in consecinta,cand pescarul “raspunde”pestelui(ii da “lovitura de intepare”),varful nu se infige.Mai ales la pescuitul care foloseste drept momeala rama,bratul trebuie sa fie mai lung ,pentru ca nada sa poata fi trasa in lungul lui.Lungimea varfului carligelor normale trebuie sa reprezinte cam o treime din marimea lor totala.O alta descoperire se refera la forma,la deschiderea dintre varf si brat .Unele carlige au varful paralel cu bratul ,altele il au usor adus inspre brat ,iar altele il au ,dimpotriva,mult departe de brat,largind deschizatura.De preferat sunt cele cu bratul si varful paralele ,cu o foarte usoara curbura in afara varfului.Cele mai des folosite la pescuitul in apele de munte sunt carligele cu ochi in capatul bratului,iar la ses cele cu paleta in capul bratului.
Legarea strunei se face cu mai multa usurinta .La pescuitul cu musca artificiala ,foarte bune par a fi cele cu ochi ,deoarece ingaduie dezlegarea usoara a carligului de pe struna ,lucru pe care pescarul este nevoit sa-l faca ori de cate ori trebuie sa inlocuiasca o musculita cu alta .Carligele cu paleta prezinta avantajul ca legatura dintre ele si struna este mai stabila,bratul e in prelungire si ramane mereu in prelungirea strunei iar lovitura de intepare este mai directa .Ori ce forma ar avea carligul trebuie sa aiba varful foarte ascutit .De acest fapt depinde ,rezultatul pescuitului.

Sursa:’Pescuitul de la A la Z -Ghidul pescarului sportiv”

Pluta

Pluta

La pescuitul stationar,cand momeala cu care amagim pestele trebuie sa ramana la o anumita distanta de fundul apei ,cel mai adecvat accesoriu este pluta .Fixata pe sfoara ea tine carligul cu nada la
adancimea dirita ,iar prin tresaririle si scufundarea ei va instinta pescarul despre cele ce se intampla acolo jos ,unde ochiul lui nu poate sa patrunda ,si ii va indica clipa cand trebuie
“sa intepe”.La pescuitul fara pluta ,aceste semne se transmit prin struna,sfoara,varga,pana la mana pescarului.In perioada sa de ucenicie ,cel ce practica un atare tip de pescuit va sta cu privirea atintita asupra plutei si cu timpul ,va sti cu precizie,dupa miscarile ei ,ce specie de peste este acela care incearca,cam ce marime poate sa aiba si ce face el acolo ,in adancul apei.Cu ani in urma se foloseau plute rudimentare ,facute mai ales din dopuri .Greoaie,vizibile,adeseori speriau pestii .Pescarul incepator face de obicei primi pasi avand in mana o undita cu pluta.Pescuind cu pluta se va obisnui sa aprecieze adancimea apei si sa manuieasca undita fara sa o agate de toate radacinile si crengile din apa.Pluta trebuie sa fie cat mai putin vizibila ,sa se tina deasupra apei in pozitie corecta si in acelasi timp sa fie atat de usoara ,incat pestele ce incearca momeala sa nu simta o rezistenta care sa-l sperie.
Este necesar sa poata fi mutata cu usurinta pe sfoara fie mai sus fie mai jos.Dar cel mai insemnat lucru de care trebuie sa tinem seama ,atunci cand alegem o pluta cu un scop anume ,este echilibrarea ,mai bine zis cumpanirea plumbului si momelii cu puterea de sustinere a plutei pe apa.Aici rolul important il joaca este volumul plutei si materialul din care este confectionata.Materialul din care se poate face pluta pescareasca sunt:lemn,trestie,cotor de pana ,aluminiu,celuloid,tepi de arici,si chiar sticla.Ea va trebui sa fie prelunga ,subtire,sa se asemene cu un gatej ,sau cu orice alt lucru asemanator ,care pluteste de obicei pe apa.Putem sa ne facem plute foarte bune si singuri.Oricat de rudimentara ar parea ,una din cele mai bune plute este cea facuta din varful uscat al coceanului de porimb ,avand grija sa fie de grosimea degetului mic si sa aiba o lungime de 8-10cm .La capete ii potrivim doua inele de cauciuc ,bine stranse.Sfoara trece pe sub aceste inele ,fixeaza pluta ,care poate sa fie deplasata cu usurinta ,in jos sau in sus ,dupa adancimea unde vrem sa pescuim.Plute bune se pot face si din cotorul gros al penelor din aripa gastei ,lebedei,cocorului,curcanului,sau dropiei.Le taiem in lungime potrivita(8-10cm) fara a vatama capatul de la radacina penei ,si le curatam toti fulgii .La extremitatea de
unde am taiat cotorul fixam un mic inel din sarma subtire ,in prelungirea penei ,iar pe celalat capat aplicam un inel de cauciuc .Sarma va trece pe sub inelul de cauciuc ,apoi prin cel de sarma ,de aici atarna struna.Nu este ingaduit ca pluta sa fie lasata sa pluteasca pe oglinda apei,asa cum gresit procedeaza multi pescari;cam doua treimi din ea trebuie sa fie scufundata in apa .Altfel pestele care prinde momeala si da sa plece cu ea spre adanc ,simtind o rezistenta prea mare ii da drumul.

Sursa:”Pescuitul de la A la Z -Ghidul pescarului sportiv”

Struna (Naylon)

Reusita pescuitului depinde in cea mai mare masura de faptul ca pestele ,care isi cauta hrana ,sa nu observe ca momeala ce i-o intindem are ceva neobisnuit si mai ales ca are o prelungire;sfoara De aici staruinta pescarilor ca macar acea parte a sforii ,ce se scufunda sau pluteste ,sa fie cat mai putin vizibila .De acea la capatul sforii se leaga “struna”;un fir facut dintr-un material mult mai subtire si mult mai putin vizibil ;exista strune facute din diferite materiale.Pescarii batrani folosesc inca firul alb,din coada de cal .Cu toate progresele facute in negocierea altor tipuri dr strune ,nu s-a ajuns ca aceasta sa aiba insusirea celei de par de cal ,aceea de a fi aproape invizibila in apa.Totusi acest fel de struna nu mai este folosit decat rareori ,deoarece este mai putin rezistenta decat celelalte si pentru ca putini pescari si-o pot procura si confectiona .Pana in anii ultimului razboi mondial ,pescarii foloseau fire de matase la confectionarea strunelor de undita.Aceste produse foarte cautate ,au ramas de domeniul trecutului.
*Fir (crin) de Florenta-extras din punga serigena a viermilor de matase ,in momentul cand acesta este pe deplin dezvoltat si pe punctul de a-si face gogoasa .Firele lungi de 25-40m ,sunt prelucrate dupa anumite procedee ,trefilate si sortate pe grosimi si calitati.
*Fir japonez sau guta -de unde a ramas si astazi denumirea de “guta”;pe care o folosesc pescarii cand vorbesc de firele de pescuit -se obtin din fibre de gogosi de matase ,amalgamate si intarite in formol.Foarte rigide cand sunt uscate ,trebuie umezite cu una-doua ore inainte de a le lega ,spre a deveni suple.
*Fir de naylon-fir foarte rezistent ,elastic,suplu,si care a inlocuit definitiv firele de matase .El are avantajul ca se gaseste la toate in toate magazinele cu articole de sport ,in orice lungime si grosime ,nu se inoada atat de usor ca firul de Florenta,nu are nevoie de umezire inainte de intrebuintare.In diverse metode de pescuit -in afara de cea cu musca artificiala ,in care se foloseste numai ca si struna -naylonul inlocuieste si sfoara de matase ,putandu-se infasura direct pe mulineta.Dezavantajele lui sunt urmatoarele:este foarte inflamabil,arde integral si cu mare repeziciune ;locul unde s-a produs un nod devine punct nevralgic la rupere,astfel ca trebuie mereu verificat iar nodurile trebuie desfacute cu rabdare ,cu ajutorul unui ac cu varful bont;in cele mai dese cazuri este bine sa inlocuim complet intreaga struna pe care s-au facut noduri.Firele de naylon se gasesc in bobine mici de 10 si 25m si in mosoare de 50-100-200m.La cumparare trebuie sa ne convingem de supletea lor .Un fir prea rigid este inapt pentru pescuitul cu naluci,dupa cum un fir de naylon prea elastic nu este recomandabil ;el ia forma tamburului mulinetei pe care este infasurat.L afiecare lansare vom vedea naluca pornind si tragand dupa ea un fir spiral ,ceea ce va avea ca rezultat o lansare scurta si imprecisa.Rezistenta firelor de naylon difera dupa grosimea lor si variaza dupa marca lor de fabricatie.In medie firele de naylon de calitate buna trebuie sa aiba ca rezistenta valorile de mai jos:
Grosimea firului(sutimi de mm)——-Rezistenta (kg)
10/100————————————– 0kg 500
12/100————————————– 0kg 650
14/100————————————– 0kg 850
16/100————————————– 1kg
18/100 ————————————- 1kg 200
20/100 ————————————-1kg 400
22/100————————————–1kg 650
24/100 ————————————-2kg
26/100 ———————————— 2kg 350
28/100 ———————————— 2kg 700
30/100————————————- 3kg
32/100 ————————————-3kg 300
35/100————————————- 3kg 800
40/100 ———————————— 4kg 800
45/100————————————- 5kg 800
50/100————————————- 7kg
60/100————————————- 9kg
70/100————————————- 14kg
80/100————————————- 20kg
100/100 ———————————–33kg

Asupra culorilor firelor din care se confectioneaza strunele au existat intotdeauna discutii intre pescari.Sa stabilit ca un fir de culoare alba sau usor albastruie este cu mult mai invizibila in apa decat cele de alte culori.Toate tipurile de strune se uzeaza mai repede decat ar crede pescarii.Prin frecarea de pamant,de pietre,prin indoire,noduri,etc.,struna se deterioreaza si plesneste.De acea trebuie controlata des ,chiar de mai multe ori in decursul unei partide de pescuit,iar partea deteriorata ,sau chiar toata ,trebuie inlocuita imediat.La unditele pentru pestii care au dintii ascutiti ,se monteaza strune din sarma galvanizata sau din otel.Lungimea strunei variaza dupa felul pescuitului.In general trebuie sa ne straduim ca in apa sau pe suprafata ei ,struna sa aiba cat mai putin din lungimea sforii.La pescuitul cu pluta ,cand folosim ca momeala rama ,de obicei ajunge o struna de 40-60cm .Struna lunga se cere numai la pescuitul cu musaca artificiala .In acest caz ea va fi de 2-3m ,dar nu mai lunga decat distanta dintre varful vergii si inelul de langa maner ,pentru ca la deplasarile din loc in loc,nu se va mai putea intinde paralel cu varga ,deoarece nodul din capat nu trece prin inelul din varful vergii ,iar struna se va agata la fiecare pas,Cand vrem sa facem o struna mai lunga ,vom alege fire de diferite grosimi ,pe care sa le putem aseza in asa fel ,incat spre sfoara ,struna sa fie mai groasa ,iar spre carlig din ce in ce mai subtire.Procedeul prezinta doua avantaje ,in partea de care se apropie mai mult pestele ,struna este mai subtire si deci mai putin vizibila ;apoi intr-o lupta prea grea ,struna nu poate rezusta ,sau daca se agat carligul in vreo radacina de unde nu-l mai putem scoate ,si trebuie sa fortam si sa rupem struna ,ruptura se va produce in partea mai putin rezistenta,de la capat,pierzand astfel numai aceasta parte a strunei.De exemplu pentru a lega o struna de pastravi -la pescuitul cu muste artificiale-lunga de 2,5m ,vom alege si vom lega doua fire da naylon de grosimi diferite de pida:spre carlig un fir de 16-18/100 de 1,3m lungime,iar spre sfoara un alt fir de aceiasi lungime ,gros de 18-20/100.Atunci cand legam intre doua fire de naylon -mai ales dintre cele subtiri-sau cand legam firul la carlig ,este bine sa facem dinainte,la capatul fiecarui fir ,un nod simplu bine strans ,astfel ca firele fiind foarte netede si lustruite ,aluneca usor si se desprind din nod.Nodul cel mai simplu de facut si in acelasi timp cel mai bun ,cu care legam laolalta firele unei strune este “nodul dublu”.Intinzand pana la capat firele ramase lungi ,cele doua noduri se apropie ,se alatura,formand unul singur.Tractiunea pe care o va exercita pestele nu va face decat sa stranga si mai mult legatura.Pescuind cu musca artificiala ,aplicam pe struna doua,trei sau chiar patru carlige .Cum vom confectiona o struna pentru mai multe musculite?Unul dintre carlige va fi legat in capatul strunei,iar celelalte pe niste fire ,lungi de cate 10-12cm ,atasate de-a lungul strunei,la o distanta de 50-70cm unul de celalalt ,deoarece pot salta pe suprafata apei ,firele scurte sunt denumite “saltatori”.Unora dintre pescari le place sa aiba mai multe artificiale gata legate pe saltatori si asa le vor atasa la struna,iar cand vor dori sa schimbe musca ,o vor desface cu saltatoare cu tot .Altii prefera struna cu saltatorile pe ea ,legand in varful acestora mustele ,pe care le pastreaza fara fir.Cand isi va pregati struna ,intr-un fel va proceda pescarul din primul caz si in alt fel cel din al doilea.

Sursa:’Pescuitul de la A la Z -Ghidul pescarui sportiv”

Mulineta

Mulineta-cuvant de origine franceza ce denumeste un mecanism care se adapteaza vergilor de pescuit si pe al carui mosor (tambur) se infasoara sfoara ,putand lungii sau scurta aruncarile ,dupa cerintele aparute la un momendat.Marea utilitate a mulinetei se vadeste insa in pescuitul cu musca artificiala si mai ales in lanseu (pescuitul aruncat) unde aruncarea nalucilor la distanta ,precum si readucerea lor prin apa ,nu s-ar putea face fara ajutorul acestui mecanism,atat de necesar pescarului.In toate metodele de pescuit este nevoie de o mulineta atasata la varga.Ea este de neanlocuit si prntru ajutorul pe care-l da pescarului in lupta lui cu pestele ce s-a prins in carlig -partea cea mai pasionanta si plina de peripetii a mestesugului pescaresc.Mulinetele sunt fabricate dupa diferite sisteme ,potrivit felului de pescuit,incepand de la unele simple pana la adevarate masinarii ingenioase si complicate.Exista mai multe tipuri .
*Mulineta simpla aduna sfoara in ritmul de invartire a manivelei(se foloseste mai ales in pescuitul stationar,si la cel cu musca artificiala
*Mulineta”multiplicator” pentru o invartire a manivelei corespund trei-patru tururi ale tamburului de bobinare a sforii
*Mulineta cu tambur fix sau cu bobina stationara
Ultimele doua tipuri sant intrebuintate in mod special la pescuitul cu naluci.Mulinetele sunt confectionate din arama,otel,aluminiu,bachelita,lemn de nuc etc.Marimea lor este diferita si variaza in functie de tipul mecanismului.
Mulineta simpla
Este tipul pe care-l vom intrebuinta in pescuitul stationar precum si la  pescuitul cu musca artificiala .Ea trebuie sa aiba un diametru de 7-10cm pentru a recupera repede sfoara desfasurata ;sa fie ingusta 2-3cm ,astfel ca spirele sa se aseze pe bobina cat mai regulat si sa aiba o frana .Fie frana fie cricul -depinde ce tip de mulineta avem-nu lasa bobina sa se invarteasca decat sub efectul tractiunii exercitate de pescar sau de peste.
Mulineta multiplicator-are un principiu de functionare aproape asemanator cu mulineta simpla ,cu deosebirea ca infasoara sfoara mai rapid ,datorita unui angrenaj special;unei singure invartiri de manivela  ii corespund mai multe rotiri ale tamburului lLa majoritatea modelelor de asemenea tip .tamburul este mai lung ,primind pe el pana la 100m de fir-uneori chiar mai mult.Unele din asemenea mulinete ,mai perfectionate sunt prevazute cu un depanator care in timpul reanfasurarii sforii distribuie uniform firul de-a lungul tamburului,asezandu-l in spire regulate.Modelul se numeste mulineta multiplicator cu depanator .Altele au in plus un un dispozitiv de control autonom al desfasurarii firului de pe bobina ,armonizand viteza de rotire a tamburului cu viteza de tractiune a nalucii.Printr-o astfel de franare a tamburului se inlatura incalcirea firului pe mulineta ,motiv pentru care dispozitivul de franare mai poarta si denumirea de “antiperuca”
Mulineta cu tambur fix sau cu bobina stationara este cel mai modern.tamburul mulinetei nu se invarteste nici la eliberarea firului nici la recuperarea lui.Spre deosebire de celelalte mulinete ,tamburul acesteia are axul paralel cu varga.Partile componente:
-Tamburul are forma unui mosor pe care se infasoara firul de naylon.Actionat de manivela mulinetei are o mica miscare inainte si inapoi ,in sensul axului sau.In momentul lansarii naluca pleaca spre tinta ,tragand dupa sine firul ,care aluneca peste marginea bobinei
-Pick-up-ul .Ceea ce intradevar se intr-adevar se invarteste la aceasta mulineta este carcasa ,o capsula metalica in care -atunci cand invartim manivela -tamburul intra si iese in permanenta lui miscare de dute-vino,pe care o face in lungul axului.Pe aceasta capsula este prins un brat metalic in forma de toarta de cos,numit pick-up .Pick-up-ul se invarteste in jurul tamburlui impreuna cu carcasa de care este atasat ,prinzand firul si asezandu-l ,spira langa spira ,ordonat,pe tambur.
-Frana-in partea de sus a tamburului ,o rozeta cu mai multe aripioare (frana de fir a mulinetei) Din momentul cand se simte agatat ,pestele incepe sa se zbata ,sa se apere cu indignare,el trage cu furie de firul strunei spre a-si recapata libertatea .La celelalte mulinete ,cand pestele trage prea tare ,pescarul desfasoara cu mana din mulineta lungimea de fir necesara ,astfel ca pestele sa nu-i rupa sculele.La mulineta cu tambur fix ,eliberarea firului se realizeaza automat datorita franei.Sub puterea tractiunii crescande a pestelui ,tamburul-care numai in acest caz se roteste in jurul axului sau -incepe sa elibereze treptat firul.Demarajul sau tractiunile pestelui sunt astfel stopate de opozitia franei ;pe masura ce pestele oboseste ,vom relua miscarea de recuperare a firului.Cu ajutorul rozetei cu aripioare putem regla dinainte frana ,dupa grosimea si rezistenta firului ce-l folosim .Majoritatea mulinetelor cu tambur fix sunt prevazute cu un dispozitiv prin care se poate bloca invartirea manivelei .Aceasta frana numita frana de manivela isi are rostul ei atunci cand trebuie sa avem o mana libera spre a manui gafa sau minciogul .Oricare ar fi tipul de mulineta ,ea are un picior prin care se fixeaza de varga.Locul pe maneru vergii ,variaza de la o metoda de pescuit la alta.
-la pescuitul sedentar -cu plumb sau cu pluta -cand mulineta are o frana buna se fixeaza pe varga inaintea locului unde se tine mana ;altii il fixeaza inapoia mainii ,spre a putea apuca apuca sfoara intre palma si varga
-la pescuitul cu musca artificiala ,ea va fi situata numai inapoia manii ,spre coada maneruli(talon)
-la lanseu numai inaintea mainii
Lucrand cu mulineta cu tambur fix ,aceasta se fixeaza de varga ,exact dedesuptul locului de unde apucam manerul.

Sursa:’Pescuitul de la A la Z -Ghidul pescarului sportiv”

Varga (Lanseta)

Lungimea vergii variaza in functie de tipul de pescuit.Cele mai scurte sunt intrebuintate la pescuitul cu naluca.Au o lungime de 1,50-2,40m,cum sunt lansetele pentru o singura mana.Cele mai lungi sunt vergile utilizate la pescuitul stationar si la pescuitul”pipait”.Ele ajung pana la o lungime de 4,5m,chiar si 6m.Exista tendinta de a se renunta la vergile prea lungi,care atingeau si 7m,fiind incomode .Cea pentru pescuitul cu musca artificiala are lungimea intre 2,40 si 3,10m .O varga de 3m o putem socoti potrivita pentru toate tipurile de pescuit ,pentru aproape toti pestii si toate apele.Daca de pilda un pescar locuieste in preajma unei ape cu crapi foarte mari ,ori uneia cu mrene ,de asemenea foarte mari ,si va dori sa pescuiasca numai acest fel de peste ,isi va cauta o varga mai lunga de 4-5m .Pescarul incepator ,daca are o varga buna ,cu o lungime de 3m va pescui bine si cu pluta,si cu musca artificiala ,si chiar si cu naluci mai mici.Este firesc ca greutatea ei sa fie direct proportionala cu lungimea si
grosimea.Daca este prea grea oboseste mana ,iar pescuitul va deveni un adevarat chin.Ne vom stradui sa avem una cat mai usoara.O varga obisnuita ,lunga de 3m va avea,fara mulineta ,cel mult 180-22og.La pescuitul stationar ,unde nu ne miscam mult,iar mana”’se odihneste” este acceptabila si o varga ceva mai grea.Cu o varga de 3m ,avand o greutate de 200g ,un pescar indemanatic struneste si scoate la mal un peste de 6-8kg.La nevoie putem sa ne folosim si de o varga facuta prin mijloace proprii.Pentru pestii mici pana la 1kg,va tine chiar si o trestie de balta,groasa taiata de sub apa.Este lunga,mladioasa,usoara dar se rupe repede .Mai bune sunt vergile din lemn de alun .Cautand cu rabdare ,in paduri sau cranguri ,gasim nuiele de alun ,frumoase,drepte ,lungi de 3-4m .Pescarii isi fac provizii de vergi de alun ,toamna ori iarna ,pana la inmugurire ,cand circulatia sevei este mai redusa ,altfel lemnul se rupe mult mai usor.Le cojesc ,le pun la uscat ,iar varful il trec prin flacara ,sustinand ca se caleste si devine mai rezistent.Nu este greu si nici costisitor ,ca pescarul sa-si faca o provizie de 8-10 vergi care sa-i ajunga un an intreg.Chiar daca mai rupe din ele.
Varga ce corespunde standardelor uzuale are o lungime de 3m si se compune din trei parti.La vergile obisnuite dispozitivul pentru prinderea mulinetei ,numit portmulineta este asezat sub maner .La vergile pentru aruncarea nalucilor (lansete)mulineta se aseaza pe maner sau in fata lui.De-a lungul vergii la intervale egale sunt legate inelele ce conduc sfoara (naylonul),
iar in varful vergii un inel slefuit care sa previna uzura sforii ce aluneca necontenit prin el.Imbinarea elementelor vergii se face prin teci numite mufe si ele de diferite tipuri.Varga pe care o folosim in mod obisnuit ,in diferite tipuri de pescuit ,nu trebuie sa fie nici prea rigida ,nici prea elastica.Ele sant gandite si realizate intotdeauna dupa un plan bine definit.Unele sa fie mai puternice,altele mai rapide,iar altele facute pentru actiuni mai “moi”,sunt mladioase.Varga trebuie sa fie bine echilibrata ,altfel oboseste bratul.De pilda pentru pescuitul cu musca artificiala ,este bine echilibrata daca sta perfect orizontal (in cumpana)cand-cu mulineta pe ea-o sprijinim ,pe locul unde se termina manerul ,de dunga mainii.
Sursa:”Pescuitul de la A la Z -Ghidul pescarului sportiv”

Uneltele pescarului

Ca sa pescuiesti nu-ti trebuie unelte prea costisitoare,iar pescarul incepator are nevoie initial,doar de un echipament simplu si ieftin,pe care si-l va completa ,diversifica si imbogati treptat.Care sunt uneltele de baza ale pescarului?Inainte de toate “arma” pescarului ,undita,cu partile principale din care este alcatuita :carlig,sfoara,struna,varga.Accesorii:mulineta. plumb,pluta,etc.

Sursa:”Pescuitul de la A la Z-Ghidul pescarului sportiv”