Caracteristicile Nadei
Puterea nutritiva - Din cauza ca pestii au un apetit diferit, in functie de anotimp, temperatura apei sau alti factori, puterea nutritiva a nadei trebuie modificata in consecinta - dorim sa-i tinem pe loc, nu sa-i saturam si ei sa plece fara sa fi pus gura si pe momeala noastra. De obicei puterea nutritiva a nadei poate fi scazuta prin adaugare de pamant.
Granulatia - Exista mai multe tipuri de nada, in functie de pestii vizati:
- cu granulatia fina, care se prezinta sub forma de pulbere
- cu granulatia mica - contine particule cu dimensiunea de aproximativ 1mm
- cu granulatia medie - contine particule cu dimensiunea de aproximativ 2mm
- cu granulatie mare - contine particule cu dimensiunea de aproximativ 3mm.
Granulatia nadei sorteaza (intr-o anumita masura) pestele pe care dorim sa-l prindem, in sensul granulatie mare - peste mare. Daca folosim nade de gata, granulatia e cea pe care o vedem in punga. Daca ne pregatim singuri nada, atunci o putem face cum dorim cu ajutorul unei rasnite, reglata mai fin sau mai grosier.
Greutatea - Sigur ati auzit pana acum, de nada grea si de nada usoara. Ca sa lamurim situatia ,nada grea este nada care e facuta sa ajunga repede pe fundul apei, iar nada usoara e cea care se scufunda lent sau foarte lent. Nada poate fi facuta mai grea prin adaugare de pamant, insa acesta scade puterea nutritiva, sau prin adaugarea de pietris mai fin ori grosier in nada.
Dezagregarea - Evident dupa ce nada a ajuns pe fundul apei ea trebuie sa lucreze, adica sa se desfaca. Nada se desface mai repede sau mai incet in functie de cat de colanta este. O nada foarte colanta se desface mai greu decat o nada mai putin colanta. O nada este cu atat mai colanta cu cat este mai umectata sau cu cat componentele au o capacitate colanta mai mare. Nu exagerati totusi cu umectarea, pentru ca apa in exces face ca nadei sa-i scada capacitatea colanta.
Culoarea - Exista in ziua de astazi o gama larga de coloranti pe care-i putem folosi, dar nadele se impart doar in doua categorii: nade deschise si nade inchise. Uneori acest aspect conteaza foarte mult, asa ca incercati ambele variante daca nu merge din prima. Ca regula generala, daca apa este limpede incercati nade inchise la culoare si invers.
Mirosul si gustul - La sfarsit, dar nu in cele din urma, se aduga si aromele sau/si ingredientele care dau gust nadei ,insa aveti grija sa nu exagerati pentru ca tot ce e prea mult poate avea exact efectul opus!
Pentru cei mai tineri, aceasta nu este o problema, insa pescarii mai varstnici nu observa cu usurinta muscatura, mai ales daca pescuiesc la o distanta mia mare cu o plut amica. Solutia cea mai viabila este folosirea unei plute cu o bobita de spuma poliuretanica in varf, precum in Figurile 2 si 3. Foarte folositor in acest caz este si coloritul plutei. Daca intr-un mediu cu multa lumina cele mai indicate sunt plutele vopsite in culori vii, pe intuneric se recomnda plutele in care predomina albul. Si pentru a fi si mai vizibile, pe corpul acestora pot fi trasate cateva dungii de culori mai inchise. In pescuitul pe ape linistite sau cu un curs mai slab se folosesc plutele mai subtiri, gen stick (betisor), iar pe ape cu un curs mai rapid sunt indicate plutele cu chila mai bombata intrucat acestea sunt mai putin sensibile la un curent mai puternic. Chiar si adancimea apei in care ne hotaram sa pescuim poate sa influenteze alegerea plutei. In ape mai putin adanci sau in cazurile in care varga este cu celputin un mentru mai lunga decat adancimea apei, se recomanda folosirea modelelor prin care firul culiseaza in doua locuri, ca in Figura 4. In aproprierea trestiilor, in ape adanci la pescuitul crapului se foloseste o pluta culisanta mai robusta, ca in Figura 5. Pe ape curgatoare modelele cele mai utilizate sunt cele mai robuste, care chiar si in conditiile unui curent puternic isi pastreaza pozitia. In ultima perioada, in magazinele de specialitate stau la dispozitia cumparatorului adevarate arsenale de plute de modele si marimi dintre cele mai diferite.
