Pescuit pe raul Mures-10 Iulie 2014

*O partida de pescuit pe raul Mures
*Data:10 iulie 2014
*Locul:Pe raul Mures langa localitatea Deva-Transilvania
*Vremea-Foarte buna,temperatura in jur de 27 de grade Celsius,soare,cerul putin inorat.
*Capturi-un somotel
*Acivitati-Strans lemne.aprinderea focului,pregatirea unei gustari,dezinfectarea apei prin fierbere ,pescuit
*Momeli:rama neagra;rama rosie;cascaval;viermusi albi,lipitori
*Solunar:In data de 10 iulie 2014-Activitate normala.Sanse de pescuit bune.

Gh."six-ray" Nica

Lemnele sunt puse in vatra focului 
asteapta sa fie aprise.Vasul in care fierb apa
este asezat deasupra lemnelor

In fundal se vede raul Mures

Locul de campare pentru pescuit.
Vatra focului;scaunul meu de pescar;
masa improvizata;cele necesare pescuitului
sub umbrela

Frigaruia este pregatita...

Betele de pescuit in asteptarea pestilor

Lingura rotativa Mepps Lusox Double Spiner

Lingura rotativa-Mepps Lusox Double Spinner

Mepps Lusox Double Spinner

O naluca foarte buna pentru stiuca, in special cand altceva nu da rezultat cele doua palete(de obicei cea din fata este mai mica) creaza vibratii foarte puternice care pot determina atacul. Este indicat sa fie recuperata foarte incet astfel incat ambele palete sa se invarta. Un “silicon” plasat pe carligul din coada va face naluca mai atractiva si in plus va impiedica rasucirea firului.

Sursa:”avat.pescuitul.info”

Zvarluga

ZVARLUGA (Cobitis taenia)

Raspandire
Poate fi gasita in tot bazinul hidrografic dunarean, unde este prezenta in toate apele curgatoare sau statatoare, incepand cu regiunile mai joase fata de zona caracteristica pastravului indigen. Ii plac apele al caror curs este mai lent, cu albia maloasa. Poate fi gasit in Prut, Siret, Suceava, Moldova, Bistrita, Mures, Somes, Olt, Tarnave, Cibin, Raul Negru, Hartibaciu, Niraj, Timis, Bega, Arges etc., in bazinele de colectare ale acestor rauri, precum si in Delta Dunarii.
Descriere
Corpul pestelui este alungit si turtit lateral, aproape de aceeasi grosime pe toata lungimea sa, si este acoperit cu solzi mici, cu diametrul mai mic de 1 mm. Solzii lipsesc de-a lungul liniei laterale, linie vizibila doar in partea anterioara a corpului. Pedunculul caudal este scurt si nu depaseste lungimea capului. Capul este plat, terminat in unghi obtuz, cu gura dispusa jos, prevazuta cu 6 mustati. Mustatile de la colturile gurii sunt mai lungi decat celelalte. Sub ochi are cativa tepi, uneori aflati sub piele, alteori vizibili; ochii sunt mici.
Rudele de specie ale zvarlugii sunt: fasa mare (Cobitis elongata), sfarleaza (Cobitis aurata radnensis) si dunarita (Cobitis aurata bulgarica).
Culoarea dominanta a zvarlugii este galben-ocru, cu multe puncte negre, uneori cu marmoratii, ceva mai inchisa pe spate decat pe burta (galben murdar). Tot pe spate se disting 22-28 puncte negricioase sau maronii inchise, dispuse in dungi longitudinale. Si pe partile laterale se observa cate doua randuri de asemenea puncte, in total, zvarluga este deci impodobita cu 5 siruri de puncte intunecate, in jurul carora se mai vad si alte puncte mici. Capul este marmorat si ornat cu desene liniare, in vecinatatea caudalei se poate vedea o pata mai mare, de forma circulara sau ovala. Pe inotatoarea dorsala si pe coada se afla 5-6 siruri de puncte intunecate, inotatoarea ventrala, pectoralele si anala sunt galbui, fara pete negre. De regula, masculii sunt mai mici decat femelele. La baza aripioarelor pectorale ale masculilor se distinge un solz osificat (solzul lui Canestrini).
Dezvoltare
Lungimea frecventa a zvarlugii este de 9-11,5 cm, exemplarele de 14-15 cm fiind mult mai rare. Greutatea medie este de 8-10 g, rareori de 15 g.
Biologie
Zvarluga traieste in mlastini, in general in apele statatoare, cu fund malos. Poate fi intalnita si in apele montane si de deal ale caror albii sunt maloase. In general, este mai activa pe timp de noapte, ziua mentinandu-se in apropierea fundului, fara sa se miste prea mult. Se hraneste cu materii vegetale si animale intrate in descompunere. Alimentatia sa se compune din rame si melci mici, larve de insecte, seminte ale unor plante, chiar si icre ale unor specii de pesti. Suporta bine conditiile din apele tulburi, poluate, putand sa traiasca mai mult timp chiar si pe uscat, mai ales cand vremea este rece. Odata scos din apa si tinut in mana, pestele se apara cu miscari vii ale corpului; in asemenea momente il poate rani pe pescar cu cei doi tepi situati dedesubtul ochilor. Exemplarele scoase din apa expulzeaza aer din intestine, scotand un suierat caracteristic.
Perioada de reproducere tine de la sfarsitul lui aprilie si pana la finele lunii mai.
Pescuitul Sportiv
Zvarluga poate fi prinsa folosind plasa, mina, furculita etc. Pescarii sportivi o prind pentru a o folosii apoi ca momeala. Ea constituie hrana speciilor valoroase de pesti.

Legea nu prevede limita minima admisa la pescuit.

Sursa:http://ghidpescuit.ro/specii-de-pesti/din-ape-colinare/zvarluga/

La pescuit in plina arsita

La pescuit in plina arsita

Locul-Balta nepopulata de langa raul Mures-loc.Deva(3km)
Data-21 iulie 2014
Momeli-Rama rosie,viermusi albi si rosi
Drum de acces relativ bun,drum de pamant folosit de cei ce fac agricultura in zona
Conditii meteorologice-Arsita cumplita(temperatura 34 grade Celsius,adierea usoara a vantului,pe cer nici un nor
Solunar: Rezultae slabe
Capturi:1 caras (286 grame)

Gh. "six-ray" NICA

Lingura rotativa *Mepps Lusox

Mepps Lusox

Capul de plumb care se poate da jos face din Lusox o rotativa foarte versatila. Fara plumb aceasta naluca evolueaza in cea mai mica apa in care te astepti sa stea stiuca.Astfel este folosita si in apa cu multa iarba crescuta pana aproape de suprafata si in care stiuca pandeste asteptand ca un pestisor naiv(in cazul nostru rotativa) sa treaca chiar pe deasupra ei. Cu plumbul pus poate fi pescuita in ape cu adancimi pana la 4 metri. Astfel ea functioneaza foarte bine pe cadere, paleta sa imvartinduse foarte usor, asa ca este indicat sa facem stompari cat mai dese si sa lasam naluca sa lucreze pe cadere. Pe langa stiuca am prins si biban si avat cu aceasta naluca.

Sursa:”avat.pescuitul.info”

Pstravul curcubeu

PASTRAVUL CURCUBEU (Salmo gairdneri irideus )

Raspandire
Pastravul curcubeu este un alt reprezentant larg raspandit al salmonidelor, prezent in apele noastre ca urmare a popularii pe cale artificiala ori prin evadare din helesteie, pe calea apelor de alimentare a acestora sau odata cu apele de scurgere din bazine. Dupa unele surse de specialitate straine, in locurile unde s-a raspandit pastravul curcubeu scade rapid numarul pastravilor indigeni, ajungand chiar Ia disparitie, intrucat primul este mult mai hraparet si ia hrana “de la gura” rubedeniilor sale indigene. Experienta din tara noastra nu confirma aceasta teorie; dimpotriva, pastravii curcubeu lansati in unele ape montane au reusit de putine ori sa supravietuiasca, iar in unele cazuri chiar au disparut.
Regiunea de bastina a pastravului curcubeu este continentul nord-american, mai precis California, de unde a fost adus in Europa, pentru prima oara, in anii 1880. Scopul acestui import a fost acela de a popula cu noua specie toate acele rauri si lacuri montane ale caror populatii de pastrav indigen au scazut mult sau au disparut total din cauza abuzurilor in pescuit sau a activitatii forestiere inadecvate. La inceput, in Europa au fost introduse si lansate in raurile din Anglia, Scotia, Germania si Franta doua subspecii distincte ale pastravului curcubeu: prima, “Salmo shasta Jordan”, ale carei locuri de bastina se afla in raurile din regiunea muntilor Rocheses, iar cea de-a doua, “Salmo irideus Gibbons”. Aceasta subspecie traieste in apele californiene si in lacurile din nordul Statelor Unite, alimentate de rauri; in perioada de reproducere urca mult in susul apelor curgatoare respective, in Europa, cele doua subspecii nu si-au pastrat individualitatea, ci s-au amestecat; din incrucisarile lor repetate au dat nastere pastravului curcubeu, care populeaza astazi apele montane si este crescut in crescatoriile de pastravi de pe continentul nostru pentru repopulari sau pentru consum.
Sperantele legate de raspindirea pastravului curcubeu in raurile montane nepopulate in care a fost lansat nu au fost confirmate pretutindeni. In unele ape din Anglia, el s-a raspindit extrem de rapid, fiind si astazi una din capturile cele mai valoroase ale pescarilor sportivi britanici. Este crescut insa cu mare succes in crescatoriile industriale de pe continent, fiind vandut apoi pe piata, ca un produs extrem de solicitat indeosebi de marile restaurante.
Pastravul curcubeu nu este atat de raspandit ca si cel indigen nici macar “acasa” la el, in America de Nord, desi acolo exista mai multe lacuri si rauri unde poate fi intalnit din abundenta, in bazinele de crestere, mereu aprovizionate de catre om cu hrana imbelsugata, se obtin rezultate extrem de bune in cresterea acestei specii. Limita nordica de raspandire a acestei specii o constituie cercul boreal, in Europa, indeosebi in Anglia, Franta si Germania poate fi gasit in apele naturale. Mai rar, apare totusi si in unele rauri din Peninsula Scandinava, unde a fost adus din Germania. Sporadic, el apare in toate acele tari in care este crescut artificial, in helesteie, de unde evadeaza, ajungand in raurile limitrofe. Astfel a ajuns si in unele rauri naturale din Polonia, Cehia, Ungaria, precum si din regiunea caucaziana.
La noi, acest peste nu se gaseste in prea multe cursuri naturale, dar se creste cu mare succes in helesteie. Pastravul curcubeu este prezent in urmatoarele rauri si lacuri din tara noastra: Valea Tiblesului, Minis si Nera, paraiele Varghis, Cormos si Casinului, Slanic, Teleajen, Azuga, Lacul Rosu, Campul Cetatii, Niraj, Vida, Crisul Negru, Finis, Vascau, Somesul Rece, Jiu, Bistrita Aurie, Lotru, Trotus, Putna, apele Slanicului, Brodina, Sucevita, paraul Firiza etc.
Descriere
Forma pastravului curcubeu este, in mare, similara cu cea a pastravului indigen. Corpul, cu o forma de fus turtit lateral, este putin mai lat, iar solzii ceva mai mari decat cei ai pastravului indigen. Musculatura este la fel de dezvoltata, lucru vital pentru a se misca in voie in apele repezi de munte. Dintii, puternici, sunt asezati asemanator cu ai pastravului indigen. Pe spate se poate distinge dorsala adipoasa caracteristica salmonidelor.
Diferentele esentiale dintre cele doua specii de pastravi apar in modul cel mai evident la colorit. Spinarea pastravului curcubeu este gri-albastruie, uneori cu nuante liliachii. Partile laterale lucesc argintiu, burta fiind alba. Pe corp se disting mai multe pete mici netivite cu alb. De la opercule si pana la caudala, pe ambele parti laterale se intinde cate o dunga roscata-sidefie, care joaca in nuantele curcubeului, de unde si denumirea pestelui linga dunga roscata se mai vad uneori dungi albastre sau verzui .
Dezvoltare
Ritmul de dezvoltare al pastravului curcubeu este mult mai rapid in comparatie cu al celui indigen. Se dezvolta extrem de repede in conditii de crescatorie, unde valorifica cu eficienta nutretul dar mai ales hrana provenita de la abatoare.
Biologie
Spatiul vital al pastravului curcubeu corespunde, in linii mari, celui ocupat de rudele sale. Intrucit nu este la fel de pretentios in ceea ce priveste temperatura apei si continutul ei in oxigen, el poate fi intalnit si la altitudini mai mici, anume in regiunile preferate de lipan sau de scobar. Este cunoscut faptul ca la aceste altitudini mai mici apa este mai calda, uneori mai tulbure si cu un continut in oxigen dizolvat mai redus decat cel al cursurilor superioare dintre munti ale raurilor. In apele naturale, locurile preferate ale pastravului curcubeu se afla in jurul pietrelor, al diferitelor obiecte mai mari picioare de pod, stalpi etc. din apa, sub malurile spalate ale raurilor. Daca apa nu-i aduce hrana indestulatoare, paraseste aceste locuri, trecand la vanatoare.
Pastravul curcubeu se hraneste la fel cu cel indigen, in timp ce carnea pastravului din raurile montane este identica la gust cu cea a pastravului indigen, pastravii curcubeu crescuti in helesteie au un gust inferior, datorita nutretului consumat. Carnea lor este putin mai grasa decat cea a pastravului indigen.
Inmultirea pastravului curcubeu prezinta o caracteristica, si anume aceea ca se reproduce primavara, spre deosebire de pastravul indigen, care se reproduce toamna. Faptul ca pastravul curcubeu isi depune icrele in februarie-aprilie favorizeaza in buna masura reproducerea lui pe cale artificiala.
Pescuitul Sportiv
Pastravul curcubeu musca avid momeala aruncata, iar obosirea lui pune la incercare cunostintele si priceperea pescarului sportiv. Astazi exista din ce in ce mai multi pescari care recunosc calitatile “sportive” ale pastravului curcubeu. Deosebit de avantajoasa ar fi, in primul rand, popularea tuturor lacurilor de acumulare dintre munti si din regiunile colinare cu pastrav curcubeu, lacuri ce nu se gasesc de obicei la distante prea mari de asezarile urbane. Astfel de lacuri, care au fost populate cu pastrav curcubeu si prevazute cu dispozitive speciale pentru a impiedica evadarea pestilor din lac, pot deveni minunate locuri de pescuit pastrav de exemplu lacurile de acumulare Bicaz, Paltinu, Belis, Vidraru, Tarnita etc. .
Echipamentul si metodele de pescuit sportiv corespund, in linii mari, celor descrise la pastravul indigen.

Lungimea minima admisa la pescuit : 20 cm

Sursa:http://ghidpescuit.ro/specii-de-pesti/din-ape-de-munte/pastravul-curcubeu/

La inceput de august dupa somn pe raul Mures

La inceput de august dupa somn pe raul Mures

*Data:06 august 2014
*Locul de pescuit:Pe raul Mures langa localitatea Deva
*Conditii meteorologice: Vremea inorata cu briza usoara 2m/s,conditii meteo foarte bune pentru pescuit
*Raul Mures destul de mare,curentul este puternic
*Momeli:Rame negre si rosii,viermisi albi si rosii,mamaliga,turtoi,porumb in lapte
*Drumul de acces la raul Mures acceptabil
*Solunar pentru data de 06 august 2014-Luna in crestere;ore bune 20 50 si 23 20;Sanse 2,48 din 5
*Captura:Un somotel de 226 grame si 6 obleti

Gh "six-ray NICA


O parte din drumul de acces spre locul de pescuit


Locul de unde am capturat somotelul la pluta
cu rama neagra


Malul raului Mures in zona de pescuit


Adapostul improvizat,numai bun pentru a ma
proteja in caz de ploaie


Adapostul improvizat cat de cat reconditionat!


Somotelul atarnand in carlig


Ar fi fost trumos sa-l prind si pe unchiul sau!


Poate unul mai mare data viitoare!

Lingura rotativa -Mepps Aglia Long

Lingura rotativa-Mepps Aglia Long

Aglia Long este o rotativa cu paleta ca o frunza alungita care o face sa evolueze la adancimi mai mari si chiar in curent, unde nu se ridica la suprafata prea usor. Silueta ei seamana cu un pestisor momeala cea ce face din aceaste rotativa o naluca universala pentru toti pestii pradatori. Marimile 1-3 sunt bune pentru pastrav si clean iar 3 si 4 pentru stiuca si salau, iar in curent si pentru avat. Modelul din imagine are paleta acoperita cu o folie holografica care creaza un fel de curcubeu in timp ce lucreaza, si are foarte mare succes. Dar si modelul normal prinde foarte bine.

Sursa:”avat.pescuitul.info”

Pastravul de lac

PASTRAVUL DE LAC (Salmo trutta lacustris )

Raspandire
Locul de bastina al acestui reprezentant al salmonidelor o subspecie a lui Salmo trutta trebuie cautat in lacurile cu apa rece din Suedia. A fost adus apoi de acolo in lacurile reci din nordul continentului european, in apele din lantul muntos alpin si caucazian. La noi poate fi intalnit in numar mai mare in Lacul Rosu, in lacul de acumulare de la Bicaz si in paraul Prejmerului, dar potrivit unor date, a fost gasit si in alte ape curgatoare si statatoare din muntii nostri.
Descriere
Pastravul de lac se aseamana cu cel indigen, in stadiul de puiet nu pot fi deosebiti nici prin forma si nici prin coloritul lor. Diferentele se manifesta abia la maturitate.
Coloritul pastravului de lac este argintiu, cu spatele, gri, care bate uneori spre verde, alteori spre albastru, nuanta fiind determinata in buna masura de culoarea albiei apei in care traieste. Deasupra liniei transversale de pe partile laterale ale corpului sau se pot distinge mai multe pete negre, de obicei rotunde, dar si rectangulare sau chiar in forma de “X”. La exemplarele de 2-4 ani, de-a lungul dungii transversale se pot vedea pete portocalii, uneori rosii sau chiar ruginii, de forma circulara, care dispar complet cu trecerea anilor, la atingerea varstei de 6-8 ani.
Dezvoltare
In conditiile apelor noastre, valorile medii in ceea ce priveste lungimea si greutatea sunt de 50-70 cm, respectiv de 1-1,5 kg, dar s-au consemnat si exemplare de 12 kilograme, in unele lacuri cu apa mai adanca din Muntii Alpi, exemplarele ce depasesc 1,5 m si 16-20 kilograme nu constituie o raritate.
Biologie
Dupa cum arata si denumirea, spatiul de viata caracteristic acestui peste il constituie lacurile montane de mare altitudine, cu apa limpede si rece. Ii plac lacurile cu adancimi de 30-40 m si chiar mai mult, in care pot vina in voie pestii de talie mai mica, cum sunt boisteanul, zglavoaca sau grindelul, dar nu se abtine nici de la puietul de pastrav indigen sau curcubeu.
Pastravii de lac mai tineri si mai ales puietul se gasesc cu predilectie in zonele mai apropiate de mal, in timp ce exemplarele mai batrane prefera zonele mai adinci, din mijlocul lacurilor.
Pastravul de lac ajunge la maturitate sexuala la varsta de 6-7 ani, dar exista exemplare care ating aceasta maturitate inca de la 5 ani, lucru intalnit mai des la masculi. Un pastrav de lac de marime medie 1-1,5 kg depune circa 18-20 000 de boabe de icre de culoare roz, cu un diametru de 3-3,5 mm fiecare. Locurile preferate pentru depunerea icrelor sunt acele zone in care paraie limpezi de munte se varsa in lac, dar in unele cazuri, cand se trezeste in el instinctul caracteristic speciei salmonidelor, in amonte pe paraie, depunînd icrele acolo. La varsta de circa 30-40 zile, coloritul si forma puietului se aseamana deja cu cele ale exemplarelor adulte si se si comporta ca pesti rapitori.
Pescuitul Sportiv
Pastravul de lac este un peste exceptional din punct de vedere al pescuitului sportiv. El poate fi pescuit atat cu musca artificiala, cat si cu ajutorul lingurii sau voblerului.
Muscatura pastravului de lac este puternica, datoria pescarului fiind aceea de a intepa imediat carligul. Obosirea acestui peste ofera satisfactii sportive de neuitat. De obicei, pescarul oboseste pastravul facandu-l sa inghita aer, dar si asa are nevoie uneori chiar de 10-15 minute pana cand il poate introduce in minciog.

Lungimea minima admisa Ia pescuit: 20 cm

Sursa:http://ghidpescuit.ro/specii-de-pesti/din-ape-de-munte/pastravul-de-lac/

La pescuit pe raul Mures pe vreme de ploaie

La pescuit pe raul Mures pe vreme de ploaie

*Data:27 august 2014
*Locul:raul Mures in zona baltii populate de langa localitatea Deva
*Conditii meteorologice:Cerul este inorat,ploua marunt,vantul bate cu 3m/s
*Raul Mures este relativ limpede,debitul apei este normal
*Solunar:Activitate normala
*Capturi:0

Gh "six-ray" NICA






Locul de pescuit-Malul raului Mures este destul de inalt neexistand
poibilitatea de a ajunge la apa.Curentu apei in aceasta zona nu este
prea mare.Adancimea raului Mures in aceasta zona 3-4m


Mi-am construit un adapost care sa ma protejeze de ploaie.Un adapost foarte simplu
alcatuit dintr-o folie si o rama metalica pe care stau si imi asez lucrurile pentru a nu fi ploate



Am facut focul pentru a ma incalzi si a-mi prepara o frigaruie



Tabara de pescuit

Lingura rotativa blue Fox Super Vibrax

Lingura rotativa Blue Fox Super Vibrax

Aceasta este o rotativa cu un corp destul de greu. Nu se roteste la fel de elegant ca Mepps Comet, dar produce vibratii puternice facand-o foarte prinzatoare in ape mici si si cu un curent puternic . Foarte buna pentru pastrav dar prinde si clean, biban si stiuca.

Sursa:”avat.pescuitul.info”

Pastravul Fantanel

Pastravul Fantanel

FANTANELUL (Salvelinus fontinalis )

Raspandire
Ca si pastravul curcubeu si fantanelul a fost adus in Europa in secolul trecut, mai precis in 1886, provenind din Canada, unde traieste in regiunea golfului Hudson; se gaseste insa si in numerosii afluenti ai fluviului Mississippi pe la izvoarele lor.
In tara noastra a fost intro­dus pentru prima oara in 1908, gasindu-se in prezent intr-un numar mai mare in unii afluenti ai Tarcaului si in raul Putna. Mai traieste insa si intr-unul din afluentii Muresului, in paraiele Dumitreasa si Irisoara afluenti ai Somesului Rece , in paraul Beiu afluent al raului Nera , precum si in lacul Beiu. A fost descoperit si in lacul de acumulare al hidrocentralei de la Bicaz, semn ca traieste si in raurile ce se varsa in el.
Descriere
Fantanelul are un corp alungit, usor turtit lateral si acoperit cu solzi mici. Botul este obtuz, gura relativ lata. Inotatoarea dorsala se prezinta usor curbata, in apropierea caudalei se afla inotatoarea adipoasa, caracteristica familiei din care face parte.
Ca aspect exterior seamana cu pastravul indigen, deosebirile dintre cele doua specii manifestindu-se nu in forma, ci in coloritul lor. Pe spate, fintinelul are o culoare verde-maslinie, uneori brun-verzuie, fond pe care se disting dungi inguste, intortocheate neregulat, de culoare deschisa. Partile laterale sunt de un verde mai deschis, presarate des cu o puzderie de puncte rosii-portocalii sau de un rosu viu, tivite uneori cu un cerc albastrui deschis. Partea abdominala este deschisa, sidefie, batind inspre roz, iar pe inotatoarele pectorale, ventrale si anala, de culoare rosiatica, se vad doua dungi: una alba la margine si alta lipita de ea, de culoare neagra. Fintinelul este deci un peste cu colorit extrem de frumos si viu, inca si mai minunat in perioada reproducerii, cand pestii imbraca haine nuptiale. In aceasta perioada, culorile se accentueaza, irizeaza, capatand nuante pastelate uneori.
Dezvoltare
Fantanelul se dezvolta mai rapid decat pastravul indigen.
In conditii prielnice, in riurile cu hrana imbelsugata, la varsta de 3 ani el poate atinge deja o lungime de 45 cm si o greutate de 600 g.
Biologie
Spatiul vital al fantanelului il constituie raurile montane cristaline, reci, curgand iute, bogate in oxigen dizolvat in apa. Prefera deci aceleasi paraie ca si pastravul indigen, ape a caror temperatura nu se ridica deasupra valorii de 16-18°C nici in timpul verii cu continut ridicat de oxigen. In zonele unde apa este poluata, fantanelul nu rezista si paraseste zona afectata.
Modul de trai, precum si locurile sale de refugiu coincid cu cele ale pastravului indigen: ii place in preajma pietrelor, a stalpilor sau a picioarelor de pod din apa, unde sta la panda, asteptand ca, curentul sa-i aduca hrana preferata. Daca aceasta se iveste, se arunca fulgerator asupra ei. Activitatea fantanelului nu se rezuma insa doar la panda, el pornind cateodata mai ales dimineata si seara la vinatoare activa. Este mult mai mobil decat ruda sa, pastravul indigen, si mai putin precaut. La nevoie se apara ascunzandu-se. Pe timpul zilei inoata in apropiere de suprafata apei, de unde tasneste ca o sageata si prinde mustele, fluturii sau celelalte insecte care se aventureaza aproape de luciul apei. Culege de pe albia raului larvele de moluste si de crustacee sau celelalte vietuitoare minuscule care traiesc aici. Uneori nici puii de zglavoaca sau de boistean nu au scapare in fata sa. Pofta fantanelului nu este permanenta, avand mai degraba caracter periodic.
Masculii ating maturitatea sexuala la varsta de 2-3 ani, iar femelele la 3-4 ani. Perioada depunerii icrelor incepe la sfirsitul lui octombrie si poate continua si in noiembrie, simultan cu cea a pastravului indigen.
Pescuitul Sportiv
Modul de pescuit cu undita corespunde celui de prindere a pastravului indigen sau curcubeu. Si fantanelul se pescuieste cu ajutorul mustei artificiale si nu trebuie sa ne miram daca el prinde momeala inca din aer, pentru ca musca artificiala aruncata cu maiestrie o considera o insecta reala care zboara in apropierea apei. Clipa agatarii carligului trebuie sa coincida perfect cu cea in care pestele a muscat, deci miscarea trebuie executata extrem de rapid si cu mult tact. Ambele manevre deci, aruncarea mustei artificiale si agatarea carligului, necesita o experienta indelungata. Se mai pescuieste cu lingura si cu voblere mici.

Lungimea minima admisa la pescuit : 20 cm

Sursa:http://ghidpescuit.ro/specii-de-pesti/din-ape-de-munte/pastravul-fantanel/

Lingura rotativa *Panther Martin

Panther Martin

Pater Martin este un model special penru ca paleta nu este atasata de ax printr-un inel ci este penetrata direct de el. Asta o faca sa se invarta foarte usor dar are tendinta sa rasuceasca firul foarte usor. Corpul in forma de picatura este din plumb, cea ce o face sa lucreze frumos si adanc. Ori din cauza asta ori din cauza vibratiilor paletei speciale aceasta naluca produce multe atacuri. Pestii inghit foarte usor si frecvent carligul triplu, asa ca ar fi mai bine sa indepartati un crac al ancorei sau sa montati un carlig simplu mai mare cu ajutorul unui inel despicat in locul ancorei. Datorita succesului acestui model, si alti producatori au inceput sa il produca, ex: Mepps XD.

Sursa:”avat.pescuitul.info”

Boisteanul

BOISTEANUL (Phoxinus phoxinus)

Raspandire
Boisteanul face parte din familia ciprinidelor, cea careia ii apartine si crapul. Este un peste foarte raspandit in apele montane din intreaga Europa, exceptie facand partea sudica a Italiei si a Peninsulei Balcanice.
In tara noastra se gaseste in raurile din Carpatii Rasariteni si Meridionali, precum si in Apuseni, la altitudinile caracteristice lipanului si pastravului, dar poate fi intalnit ocazional si in alte rauri de munte. De asemenea, apare si in Lacul Rosu si in alte lacuri montane din tara noastra.
Descriere
Corpul acestui peste este aproape perfect cilindric, fiind usor comprimat lateral in apropierea caudalei. Atat linia dorsala, cat si cea abdominala sunt bombate. Corpul este acoperit de solzi mici, foarte subtiri, fixati superficial. Capul, relativ gros, se termina cu un bot puternic bombat deasupra gurii, asezata jos, dar cu deschizatura orizontala. Atat gura, lipsita de mustati, cat si ochii sunt mici. Regiunea abdominala nu este acoperita de solzi. Linia laterala se intinde doar pana la aripioara ventrala, de unde se intrerupe sau, uneori, dispare complet.
Boisteanul este un peste foarte viu colorat. Spatele si capul pestelui sunt gri-verzui sau gri-brun, acoperite cu puncte negre. Partile laterale, galben-verzui, uneori cu sclipiri aurii. Abdomenul este alb-galbui sau alb. Incepand de la opercule, spatele si flancurile boisteanului sunt acoperite de pete negre, dispuse in 6-8 randuri, uneori atat de dese incat formeaza dungi, inotatoarele sunt mai putin colorate: inotatoarea dorsala si cea caudala gri, pectoralele gri-deschis, in timp ce ventrala si inotatoarea din apropierea cozii sunt galbui-verzui. In perioada de reproducere, cand pestele imbraca haina nuptiala, partile laterale capata un luciu metalizat, iar pe corpul masculilor apar dungi negre, in timp ce pe flancuri si pe abdomen se contureaza pete rosiatice, de un rosu aprins sau mai pal, intre care se pot vedea si unele verzi-albastrui.
Dezvoltare
Boisteamul este un peste de talie mica. Ajunge rareori la 12 cm, lungimea medie fiind de 6-8 cm, iar greutatea in jur de 8 g. Viata sa este de asemenea scurta: doar 5 ani.
Biologie
Locul de vietuire al boisteanului coincide cu raurile din zona pastravului si a lipanului, dar poate fi intalnit frecvent si in zonele superioare, ale scobarului. Prefera raurile cu curenti rapizi, limpezi, bogate in oxigen, unde albia este acoperita de nisip sau pietris. De obicei se gaseste in grupuri, exemplarele mai mari inotand mai ales in apropierea fundului, cele mai mici pe la mijlocul apelor, ambele categorii preferind sa stea in perimetrul axei longitudinale a raului. Hrana lui se compune din minuscule vietuitoare acvatice, larve de insecte, rime mici, raci minusculi, precum si materii de origine vegetala sau animala aflate in proces de descompunere. Unii observatori sustin ca uneori, consuma si icrele altor specii de pesti. Mustele, insectele cazute in apa constituie pentru boistean o delicatesa.
Boisteanul ajunge la maturitate sexuala la varsta de 2-3 ani. In perioada mai-iunie, femela depune circa 600-1000 de boabe de icre marunte pe albia acoperita de pietre mai mici si mai mari.
Desi carnea lui este usor amara, unii o consuma cu placere.
Pescuitul Sportiv
Pescarii sportivi il prind cu musca sau cu raci mici care se gasesc sub pietrele din rau fixati in carlig pentru a-l folosi apoi ca momeala.

Legea nu prevede limita minima admisa la pescuit.
Sursa:http://ghidpescuit.ro/specii-de-pesti/din-ape-de-munte/boisteanul/

Dimensiuni minime permise

Dimensiuni minime permise

Dimensiunile minime < in centimetri > permise de lege in Romania:

( Puietul si pestele pescuit sub dimensiunea minima din speciile stabilite mai sus vor fi deversate in mod OBLIGATORIU in apa, in stare vie. )


avat (Aspius aspius) 30
babusca (Rutilus rutilus) 15
batca (Blicca bjoerkna) 15
biban (Perca fluviatilis) 12
crap (Cyprinus carpio) 35
caras (Carassius auratus) 15
caracuda (Carassius carassius) 17
clean (Leuciscus cephalus) 25
cega (Acipenser ruthenus) 45
coregon (Coregonus sp.) 22
calcan (Scophthalmus maeoticus) 40
cambula (Pleuronectes, Platichthys flesus) 20
chefal (Mugil sp.) 25
hamsie (Engraulis encrasicholus) 7
lin (Tinca tinca) 25
lipan (Thymallus thymallus) 25
lostrita (Hucho hucho) 65
morunas (Vimba vimba) 25
mreana (Barbus barbus) 27
morun (Huso huso) 170
nisetru (Acipenser guldenstaedti) 140
oblete (Alburnus alburnus) 12
platica (Abramis brama) 25
pastrav (Salmo sp.) 20
pastruga (Acipenser stellatus) 100
rosioara (Scardinius erythrophthalmus) 15
sabita (Pelecus cultratus) 20
rechin (Squalus acanthias) 100
scobar (Chondrostoma) 20
somn (Silurus glanis) 50
scrumbie de Dunare (Alosa pontica) 22
scrumbie albastra (Alosa maeotica) 23
stavrid (Trachurus mediteraneus) 12
salau (Stizostedion sp.) 40
stiuca (Esox lucius) 40
sprot (Spratus spratus) 7
vaduvita (Leuciscus idus) 30
Speciile de pesti care nu sunt prevazute mai sus sunt libere la pescuit la orice dimensiune.

Marimea pestelui stabilita pentru pescuit este determinata prin masurarea distantei de la varful botului pana la baza inotatoarei caudale.

O partida de pescuit si foarte multa relaxare

O partida de pescuit si foarte multa relaxare(25 Martie 2015)

Vremea sa mai incalzit ,asa ca astazi 25 Martie 2015 ,sunt la pescuit pe raul Mures ,langa Termocentrala Mintia-Judetul Hunedora.
*Temperatura aerului-18 grade C
*Viteza vantului-4,5m/s
*Cerul cu soare si nori razleti
*Solunar-Sanse slabe de a prinde pesti(25 03 2015)
*Capturi-0
*Momeli folosite:Viermusi albi si rosii;rame negre;rame rosii;lipitori,Ca naditor am folosit turtoi.
*Echipament de pescuit-2 lansete (o lanseta pentru pescuitul la fund iar cealalta lanseta de 3,60m pentru pescuitul la pluta)

Ghe „Sixray „ Nica

Voblerul Salmo Jack

Voblerul Salmo Jack

Daca nu urmariti capturarea pestilor de mari dimensiuni, uitati de Jack. Nici macar stiucile “condamnate” la infometare perpetua, nu vor ramane indiferente la modul in care lucreaza aceasta naluca. Veti avea nevoie si de o reglare impecabila a franei mulinetei, un fir impletit de cea mai buna calitate si o lanseta heavy. Pastrati permanent contactul visual cu naluca, fiind pregatiti in orice moment pentru intepare.
Experienta a dovedit ca stiucile uriase apar de nicaieri, ataca naluca, si-n urmatoarea secunda fac apa sa explodeze. Acest jerkbait este disponibil intr-o singura marime (18cm), doua variante (floating si sinking) si doua culori.
Forma aerodinamica il recomanda atat pentru pescuitul de pe mal, cat si pentru cel din barca. Modelul floating si-a castigat un loc de cinste in cutiile cu naluci ai celor mai experimentati “vanatori” de monstrii. Cele mai bune rezultate au fost obtinute primavara, in ape putin adanci (0,5-2,00m), dar aparitia modelului sinking a deschis noi cai de explorare, putand fi folosit si-n ape adanci. Aceasta versiune evolueaza diferit de cea floating, trebuind sa fie mult mai calma, lenta si recuperata echilibrat. Pauzele dintre jerk-uiri vor fi lungi daca vrem sa ruleze mai profund, chiar daca nu este o naluca de adancime. Cu toate acestea, sa nu fiti surprinsi cand naluca evolueaza in masa apei (la peste 2m adancime) si este atacata de stiucile batrane si experimentate, care urca de la mari adancimi (mai mari de 5m), cedand unei astfel de ispite.
Varianta sinking poate fi folosita pentru adancimi mai mari de un metru. Pentru o scufundare profunda, vom executa o miscare ampla, lenta, tinand varful lansetei orientat in jos. Vom astepta ca naluca sa ajunga la adancimea urmarita si apoi vom recupera. Pentru o evolutie sub filmul apei, naluca va trebui animate prin miscari rapide si scurte, tinand varful lansetei in sus. Dupa fiecare zmucitura, urmeaza o pauza de 1-2 secunde. Mare atentie! Majoritatea atacurilor survin imediat ce naluca se pune in miscare dupa o pauza

Sursa:’pescarulhoinar.com”

Chiscarul

CHISCARUL (Eudontomyzon danfordi)

Raspandire
In tara noastra traieste mai ales in afluentii Muresului, Somesului si ai Crisurilor, cum sunt Iadul, Sebesul, Streiul, Crisul Negru si Crisul Repede, in Timis, Somesul Rece si Cald, dar a fost intalnit si in afluentii Argesului si ai Moldovei, precum si in Siret, Dambovita si Bistrita Aurie.
In Dunare traieste ruda sa apropiata, Eudontomyzon mariae, care creste la dimensiuni mai mari decat chiscarul din apele montane.
Descriere
Chiscarul poate fi usor recunoscut dupa corpul lung, cilindric si gura rotunda; cand o tine complet deschisa, este perfect circulara, nefiind prevazuta cu maxilare. La prima vedere se aseamana cu un sarpe.
Spatele chiscarului este gri-albastrui sau gri-brun, partile laterale gri-galbui, iar abdomenul galbui sau de un alb murdar.
Dezvoltare
Lungimea exemplarelor mature este de 20-22 cm, dar poate atinge si 30 cm; are o greutate de 10-25 g, corpul sau fiind de regula de grosimea unui deget.
Biologie
Chiscarul se reproduce in august. Dupa depunerea icrelor, reproducatorii mor. Duce o
viata parazitara pe seama pestilor (mai ales a exemplarelor bolnave) din raurile de
munte. Folosind drept ventuza gura sa circulara, el se lipeste de corpul pestilor,
sugandu-le sangele si celelalte substante nutritive.
Pescuitul Sportiv
Din punct de vedere al pescuitului sportiv, chiscarul prezinta importanta datorita rezistentei sale neobisnuite; traieste inca mult timp dupa ce a fost fixat in carlig ca momeala, atragand prin miscarile sale neantrerupte exemplarele mari de lostrita.

Legea nu prevede limita minima admisa la pescuit.

Sursa:http://ghidpescuit.ro/specii-de-pesti/din-ape-de-munte/chiscarul-tiparul/

Voblerul Salmo Fatso Crank

Voblerul Salmo Fatso Crank

Aparut ca o completare a mult mai cunoscutului Fatso, a reusit in scurt timp sa se claseze in varful clasei. Miscarea oscilanta stanga-dreapta (side-to-side) va selecta doar exemplarele mari de stiuca, salau si somn. Astfel, Fatso Crank este tot ce se astepta de la Salmo.
Poate fi folosit atat pentru pescuitul “la trena”, cat si pentru spinning/casting. Acest crankbait este disponibil intr-o singura varianta (floating), doua marimi (10 si 14cm) si sapte culori.
Cu toate ca este o naluca ce evolueaza in stratul superficial al apei, se descurca la fel de bine si la adancimi de pana la 3m sau chiar mai mari (in cazul unui pescuit “la trena” se pot adauga greutati suplimentare, la o distanta de 1-1,5m in fata lui, in functie de adancimea urmarita).
Cand este utilizat la spinning/casting coboara numai 0,5m, ceea ce-l recomanda ca alegerea perfecta pentru pescuirea in ape putin adanci sau cu vegetatie submersa abundenta.
Cand naluca este recuperata tinand varful lansetei in sus, naluca va evolua chiar sub filmul apei. Naluca poate fi animata prin miscari scurte si bruste ale varfului lansetei. Astfel, naluca se va comporta exact ca un peste ranit si va atrage atentia rapitorilor. O miscare brusca atunci cand varful lansetei este indreptat in jos, va imprima nalucii o scufundare rapida. Daca vom astepta suficient, naluca va aparea la suprafata apei, producand un mic val. Acesta este momentul atacului. Este folosit cu succes vara la pescuitul somnului, stiut fiind faptul ca in anotimpul cald acestia-si cauta hrana aproape de suprafata apei.
Este recomandata folosirea unei lansete rigide, cu lungimi cuprinse intre 2,1 si 2,4m, care va fi completata cu un multiplicator si un fir impletit rezistent.
Sursa:”pescarulhoinar.com”

Porcusorul de vad

PORCUSORUL DE VAD (Gobio uranoscopus)

Raspandire
Aceasta specie traieste in partea orientala a bazinului hidrografic al Dunarii, in tara noastra se intalneste in zonele de deal si de munte ale tuturor raurilor mai mari care izvorasc de la munte. Astfel, porcusorul de vad apare in Somes, Viseu, in Crisuri, Mures, Timis, Tarnava Mare, Tarnava Mica, Olt, Cormos, Cibin, Hartibaciu, Jiu, Arges, Dambovita, Moldova, Moldovita, Bistrita Moldoveneasca, Trotus, Iza, Vedea etc.
Descriere
Corpul pestelui este alungit, cilindric, comprimat foarte usor lateral numai in zona pedunculului caudal. Ochii sunt orientati mai mult in sus. Gura este asemanatoare cu a celorlalte specii ale genului. Pieptul si istmul sunt complet acoperite cu solzi.
Dorsala este cenusiu-verzuie sau bruna, batand in roscat, iar ventrala este alb-galbuie. In spatele dorsalei se vad 2-3 pete negricioase, evidente, in timp ce pe laturile pestelui se disting 7-10 pete mari, rotunde. Pe solzii liniei laterale se afla doua pete mici, negre.
Dezvoltare
Este un peste de talie mica, cu un ritm de crestere lent. Atinge si 12 cm lungime, dar in mod obisnuit nu depaseste 9-10 cm. In primul an de viata creste pana la 2,5-4 cm lungime, iar in al doilea ajunge abia la 5-6 cm.
Biologie
Porcusorul de vad traieste in raurile mari de munte, localizandu-se in repezisuri, unde fundul apei este acoperit cu pietre si bolovani. De multe ori traieste in compania scobarului. Evita malurile abrupte, zonele cu radacini, fundul malos. Acest peste traieste mai mult solitar. Se intretine in zona adanca a apei, in apropierea fundului, cu capul indreptat contra curentului, asteptand hrana adusa de rau, hrana care consta din larve de insecte reofile, viermi, mici crustacee, bioderma, resturi vegetale, detritus organic. Se reproduce in perioada mai-iulie, depunand 600-1000 boabe de icre pe pietre sau pietris.
Pescuitul Sportiv
Localnicii il prind cu furculite, carlige mici, folosind ca nada viermii si lacustele mici. Exemplarele mici constituie hrana pastravului si a altor pesti rapitori.

Legea nu prevede limita minima admisa la pescuit.

Sursa:http://ghidpescuit.ro/specii-de-pesti/din-ape-de-munte/porcusorul-de-vad/