joi, 8 septembrie 2016

Pescuitul cu musca artificiala



Pescuitul cu musca artificiala

Visul fiecarui pescar care a inceput sa guste din placerile pescuitului sportiv ,este sa ademeneasca pastravii ,lipanii sau clenii cu musca artificiala .Cel care practica o atare metoda se afla in neincetata miscare.El umbla de-a lungul raului ,parcurgand kilometri intregi in cautarea pestelui .Problema care se pune ,sub mii de aspecte ,este aceeasi :sa avantam-chiar si pana la o departare de 20 m.-struna cu musculite in asa fel ,incat acestea sa se aseze usor pe suprafata apei ,intocmai cum ar cadea niste gaze obosite .Apoi sa le conducem astfel ,incat sa para ca plutesc niste gaze accidentate.Fiind inselat ,pestele se va repezi.Il intepam.In sfarsit trebuie sa-l scoatem la mal.Toate acestea ,cat si faptul ca intr-o zi s-ar putea sa aruncam undita de zeci si sute de ori ,cer unelte speciale ,deosebit de fine si de usoare.Aici nu poate fi vorba doar despre plumb sau pluta.Varga are de indeplinit o "misiune"speciala ;atat prin miscarea pe care i-o imprima mana ,cat si prin elasticitatea ei,lanseaza muculite usoare.Deci pe langa faptul ca trebuie sa fie rezistenta ,ea trebuie sa fie "nervoasa"(adica sa raspunda imediat miscarilor mainii) usoara si flexibila.In acest caz isi arata superioritatea vergile construite din fasii de bambus .Lungimea lor va fi intre 2,80-3,30 m.si nu mai mult.O varga de 3,00-3,30 m.va putea fi totodata folosita si la alte feluri de pescuit ,asa ca pescarul ce nu poate sa-si procure mai multe vergi ,si are de gand sa pescuieasca si cu musculite,isi va alege o atare lungime.Greutatea vergii fara mulineta ,nu trebuie sa treaca de 250 g. Pentru incepatori cele sub 250 g.sunt greu de manuit.Varga nu va fi rigida ,ci moale,mladioasa.Mulineta este indispensabila,pescarul care pescuieste cu musculite trebuie sa-si scurteze si sa-si lungesca necontenit sfoara si in afara de asta ,el are unelte fixe care,fara ajutorul mulinetei ,nu rezista la un peste mare .Mulineta va fi ingusta cu un diametru de 8-10 cm.,ca sa nu se incalzeasca sfoara pe ea si va avea greutate (in medie 180 g. )care sa elibereze varga,tinand-o in cumpana ,cam la un lat de palma (15-17 cm.)de varful degetului aratator ,cand mana apuca normal manerul.La varga pentru pescuit cu musca artificiala ,mulineta se fixeaza intotdeauna spre capatul de jos al manerului ,deci inapoia locului unde tinem mana dreapta .Se impune deci la cumpararea unei asemenea vergi ,ca dispozitivul portmulineta sa se gaseasca in imediata apropiere a talonului.Pe mulineta vom avea 25-30 m.de sfoara subtire de matase tesuta (niciodata din fir obisnuit de nailon) totusi nu prea usoara ,dar rezistenta.In acest caz este foarte buna cea "in coada de sobolan"Struna facuta din fir de nailon ,va avea o lungime de 2,5-3 m.si va fi cat mai fina .Cateva indicii ne vor arata ca folosirea unei strune prea groase nu este recomandabila .Pentru pastravii cei mai mari este buna o struna de fir de matase de 24/100 pentru cei mari,una de 20/100 ,iar pentru cei mijloci 16-18-20/100 .
O struna de 20/100 poate sa fie socotita buna la pastravii obisnuiti ,din apele noastre curgatoare.
Cu cat apa este mai limpede ,cerul mai senin si aerul mai linistit cu atat struna va trebui sa fie mai subtire .Pe vant puternic vom pescui usor cu o struna mai scurta,avand lungimea numai de
1m.Incepatorul va pescui mai intai cu o singura musca in pleasna strunei ,iar mai tarziu va pune chiar una sau doua saltatori .Pescuitul cu doua sau trei muste are avantajul ca,oferind mai multe feluri de musculite ,putem afla mai lesne preferinta pestelui;apoi musca din varf se scufunda de obicei putin ,iar cele din saltatori joaca deasupra apei ,ceea ce inseamna ca utilizam doua categorii de nada.Carligele mici ,penetrante ,trebuie sa stea tepene in varful strunei si al saltatorilor.Struna care se uzeaza repede trebuie controlata des,mai ales pe la noduri ,iar partile ei scamosate sau care au plesnit trebuie numaidecat inlocuite.Carligele duble le vom folosimai ales la lipani ,deoarece au gura carnoasa ,frageda.Adevarata maiestrie consta in aruncarea mustelor artificiale .Este bine de stiut ca lansarea mustelor nu se poate invata numai din carti.In afara de asta ,din multele lansari pe care le face pescarul intr-o zi ,putine din ele sunt indentice.Pozitia pescarului ,departarea,directia,curentul apei,obstacolele de pe mal si atatea altele hotarasc amanuntele fiecarei lansari.Exista insa un tip de lansare ce constituie
baza tuturor celorlalte.Pe aceasta trebuie sa o cunoasca pescarul incepator si sa o execute bine ,de la inceput .Pornim de la situatia rezultata dintr-o aruncare precedenta ,cand struna si sfoara (5-6m lungime) "zac"pe apa iar varga este inclinata cam la 450.Pentru a intelege mai usor ,vom descompune arucarea in trei timpi
Timpul 1-Aruncarea sforii in sus si inapoi ,prin zvacnirea vergii,dinspre inainte ,pana la verticala
Prin zvacnirea in sus ,care zacea pe apa ,este smulsa si trimisa in sus si inspre spatele nostru.Varga va fi oprita ferm din pumn ,in pozitie verticala .Pescarul nu trebuie sa se deprinda sa o incline fata de verticala ,altfel va rata de multe ori aruncarea
Timpul 2-Pauza cu varga la verticala
Scopul pauzei este sa ingaduie sforii sa se desfasoare in toata lungimea ei ,in spatele nostru .Durata pauzei depinde de lungimea sforii.Cand e prea lunga ,sfoara va cadea spre pamant ,in spatele pescarului ,generand aruncari gresite ,o pauza prea scurta va da nastere unui "sfarc de bici",ce va influenta in mod nefast lansarea-prin violenta cu care se produce-,provocand incurcarea strunei,smulgerea mustelor etc.La inceput pentru a-si da seama de durata exacta a pauzei ,este recomandabil ca pescarul ,sa urmareasca sfoara din ochi ,in cursa ei de desfasurare.
Timpul 3-Aruncarea sforii inainte ,prin zvacnirea vergii de la verticala pana la 450 in fata.
Sfoara termindu-si desfasurarea ,varga va fi trasa repede inainte ,pana la o inclinare de 450 fata de luciul apei.La executarea miscarii ,degetul cel mare executa o presiune ferma asupra manerului ,dand totodata vergii si directia in care va actiona.Presiunea se realizeaza prin actiunea pumnului si a antebratului ,imprimand astfel sforii un avant orizontal ,paralel cu apa si niciodata catre ea.Daca spre sfarsitul acestei miscari rapide ,varful vergii este dus mai jos decat trebuie ,sfoara va cadea brutal pe apa ,ca un ghemotoc,chiar in fata pescarului ,incurcand struna si nelinistind toti pestii dimprejur.Pe masura ce pescarul isi da seama in ce consta o atare aruncare -"descifrand fiecare timp in parte"-,va cauta sa lege timpii intre ei,realizand o singura miscare ,continua si lina in care se intercaleaza doar pauza de la timpul 2.Lansarile in cazul pescuitului cu musca artificiala trebuie facute cu multa suplete ,nicidecum din forta.La ele nu participa nici umarul ,nici corpul.Inca de la inceput vom cauta sa ne deprindem sa lucram cu articulatia dintre pumn si antebrat,neantepenita,mai ales in executia timpilor 1 si 2 ,unde cotului ii revine aproape numai rolul de pivot.Dupa ce am deprins o aruncare corecta printr-o singura miscare continua ,vom incerca sa-i aducem o imbunatatire .Este bine ca varful vergii ,in cele doua miscari ce le descrie ,inainte si inapoi ,sa nu urmeze acelasi plan ,astfel se evita intalnirea pe acelasi traiect a vergii cu sfoara.De aceea vom face ca varful vergii sa descrie o miscare usoara in forma de potcoava,cu deschizatura inspre apa ,se realizeaza fara multa greutate ,deplsand usor pumnul spre stanga ori spre dreapta.Totul vine cu timpul ,daca pescarul se va stradui inca de la inceput sa invete aruncarile asa cum trebuie .Miscarile descrise le putem exersa si acasa ,pe o pajiste neteda ,avand in struna o musculita veche ,careia i-am rupt varful carligului .Pescarul va invata apoi cum sa arunce,nu pe deasupra capului ,ci orizontal ,lateral peste umarul stang -lucru care este necesar in locurile cu copaci si tufe etc.Putera cu care avantam sfoara si struna depinde in mare masura si de vant.E bine de stiut ca vantul din fata ne stanjeneste ,asa ca,daca putem este mai bine sa-l evitam ,trecand pe malul celalalt .Lucrul de capetenie este ca mustele sa se aseze lin pe apa ,fara a o biciui.Altfel ,ele nu ademenesc pestele ,ci il sperie.
Stapanind de acum lansarile ,se pune problema lungirii sforii,spre a trimite musculitele cat mai departe de apa.La acest fel de pescuit,mana stanga nu paraseste niciodata contactul cu sfoara ,pe care,de obicei,o tine ciupita intre doua degete-langa iesirea ei din mulineta-sau pastreaza o rezerva de sfoara de 1-2m. dispusa in colaci ,alteori o tine chiar ghemuita in palma.Daca la sfarsitul timpului 3 dam drumul restului de sfoara tinut in mana,ea va fi "supta"printre inelele vergii de catre sfoara aruncata si se va intinde inainte,deasupra apei.Deoarece cu musculitele se pescuieste numai pe apa limpede si la pesti cu vazul foarte bun ,vom folosi toate mijloacele pentru a ramane neobservati .Nu ne vom aseza de-a dreptul pe marginea malului,ci primele lansari,cele cu care incercam mai aproape de mal,le vom face stand la o departare de 3-4m.de baza apei.Cu cat ne vom aseza mai sus pe mal si vom sta in picioare cu atat pestii ne vor vedea de la o distanta mai mare,De aceea de multe ori ne vom apropia tupilati sau lasati in genunchi.Daca raul este destulde larg ,nu prea adanc si nici vijelios ,si daca nu ne ferim de apa rece ,vom pescui umbland prin apa.Astfel,cu ajutorul lansarilor vom putea acoperi fiecare palma de apa si vom fi observati mai greu ,decat daca am pescui de pe mal ;vom "pieptana"apa,straduindu-ne sa trecem cu musculitele noastre peste toate portiunile ei .De pe tarm vom arunca de-a curmezisul apei ,poate chiar sub tarmul din fata ,si vom lasa curentul sa aduca musculitele in arc,spre suvoiul din mijloc si peste acesta ,pana la malul nostru ,vom repeta aruncarea odata sau de doua ori in acelasi loc ,apoi vom pasi in jos,aruncand pe o alta portiune a apei.Mergand prin apa vom arunca pe rand ,in dreapta si in stanga ,aducand musculitele de langa mal pana in dreptul suvoiului.Dar acestea sunt numai lansarile -tip ;in functie de imprejurari ele pot fi modificate in fel si chip.Insa tot timpul vom avea grija de doua lucruri:sfoara si struna sa ramana intotdeauna intinse pe apa ,sa nu stea incolacite,labartate si,pe cat este cu putinta,apa sa fie atinsa numai de struna ,nu si de sfoara,ceea ce nu este intotdeauna usor de realizat.Mustele trebuie sa fie duse de apa cat mai libere,nefortate,ca si cand ar fi fost cazute in ea.Uneori,mai ales pe apa lina ,vom imprima din varga o foarte usoara miscare de saltare a mustelor ;va fi mai mult o tremurare a vergii .Trebuie sa ne ferim indeosebi de "dara".Trase brutal prin apa sau oprite impotriva curentului ,mustele si nodurile de pe struna fac o dara in forma de "v",care sperie pestii.In apele noastre-unde dam la peste ,de obicei,cu muste artificiale-,fiind repezi ,trebuie sa pescuim mai mult in josul lor ,adica inaintand in directia curentului .Pescuitul in susul apei-acolo unde este posibil-are avantajul lui,dar cere multa maiestrie si,inainte de toate ,un ochi bun ,care sa observe in orice moment tot ceea ce se intampla cu mustele,deoarece clipa inteparii este apreciata numai din ochi.Cand pescuim obisnuit,in josul apei,de multe ori pestele care se arunca dupa musca se inteapa singur,incat il simtim deodata zbatandu-se prins in carlig.De obicei simtim lovitura lui prin varga si ii raspundem imediat ,cu o miscare scurta a vergii sau a sforii ,pe care o tinem usor intre degetele mainii stangi.Dar,sa urmarim in permanenta musculitele cu privirea ,in drumul lor prin apa.O umbra ce se ridica din adanc ,o licarire argintie sau aurie ,o mica involburare a suprafetei apei ne spune ca pestele s-a aruncat ,iar noi ii vom raspunde imediat.Sa nu ne fie teama sa facem prea repede miscarea de intepare .Aceasta nu ridica -si nici nu trebuie sa ridice -musculitele de pe apa ,smulgandu-le ! In cazul cand pestele nu s-a prins ,musculitele isi continua drumul lor.De cele mai multe ori ,pestele pe care nu l-a atins varful carligului va revenila musca,mai jos,sau la o alta lansare ,mai ales lipanul repeta saltul dupa aceeasi musculita.Adesea se intampla sa vedem un peste "muribund";se ridica in acelasi loc pana la oglinda apei ,prinde ceva acolo ,incretind mici valuri ,si dispare.Nu vom trece mai departe ,fara sa incercam sa-l prindem .Vom arunca in asa fel incat musculita sa cada cu cateva palme mai sus de locul unde s-a aratat pestele,si sa fie purtate de curent deasupra lui .Cand struna s-a intins chiar fara sa simtim in mana tremurarea vergii ,inseamna ca este momentul sa raspundem fara nici o intarziere.Puterea inteparii o dozam in raport cu lungimea sforii ,cu situatia strunei in apa ,cu vantul etc.Cu timpul vom ajunge sa facem miscarea de intepare automat ,asa cum este mai bine,fara sa ne mai gandim mult si sa o cumpanim.Inteparea nu trebuie sa fie brutala ,cu smucitura si cu avantarea vergii.Ca sa se infiga ,acul trebuie sa se deplaseze doar foarte putin in gura pestelui.Obosirea si conducerea pestelui prins pana la minciog ,sunt ingreuiate de finetea uneltelor dar,in acelasi timp,sunt ajutate de elasticitatea lor.Smucirea fina,apoi mladierea intregii vergi ,struneste,cedeaza,mentine contactul,raspunde neancetat opozitiei pestelui.Sfoara lunga de pe mulineta va ingadui sa lasam pestelui posibilitatea de miscare pe care o voim,ca apoi sa-l oprim ,sa-l apropiem,sa-l conducem pana ce,treptat,il parasesc puterile.Pestii mai mici nu-i vom avanta peste cap ,prin aer ci ii vom trage spre mal si ii vom ridica pe uscat,fara smucituri.In nici un caz nu vom incerca sa scoatem pestele apucand struna sau sfoara cu mana .Daca nu respectam aceasta indicatie ,varga nu-si mai pune in joc elasticitatea;in acest caz ,printr-o bataie scurta pestele poate sa-si rupa buza sau sa rupa sfoara si sa plece.Lucrand cu minciog ,vom mai evita un lucru care ne poate pricinui multe neplaceri si pierderi ,cand pescuim cu doua sau trei musculite .Astfel trebuie sa dam o mare atentie momentului in care pestele este aproape de minciog ,pentru ca nu cumva sa se prinda in plasa acestuia una dintre musculitele libere ,impiedicandu-ne astfel sa aducem pestele in gura minciogului.Mai complicat este daca se prinde de plasa o saltatoare .Atentia si linistea cu care manuim in acele clipe varga si minciogul ne pot feri de asemenea situatii dificele.O mare bucurie ne da o "dubleta"sau chiar o 'tripleta"-adica prinderea a doi sau trei pesti deodata-lucru ce se intampla destul de des .In acest caz incercam sa adunam in minciog mai intai pestele din varf ,apoi pe cel din prima saltatoare ,si pe urma pe cel din a doua.Desigur daca unul din ei este mai mare ,iar ceilalti mai mici ,mai intai ne vom ocupa de cel voinic.Deoarece ne miscam necontenit pe malul apei si facem intruna miscari de lansare ,trebuie sa evitam pozitia cu soarele in spate ,pentru ca umbra noastra sau a vergii sa nu cada pe apa.Vom pescui mai oblic ,incat umbrele sa nu cada pe portiunea de apa explorata .Tot asa vom face si cand vom avea soarele drept in fata .Sclipirile partii de apa este intre noi si soare ,ne iau vederea si nu putem urmari musculitele cu privirea ,pentru a observa saritura pestelui .Acest fel de pescuit clasic pentru pastravi si lipani ne ofera totusi ore placute si la cleni si alti pesti mai mici ,care sar dupa muste .Conditia este existenta unei ape limpezi.



Sursa:"Pescuitul de la A la Z-Ghidul pescarului sportiv"