Varga (Lanseta)

Lungimea vergii variaza in functie de tipul de pescuit.Cele mai scurte sunt intrebuintate la pescuitul cu naluca.Au o lungime de 1,50-2,40m,cum sunt lansetele pentru o singura mana.Cele mai lungi sunt vergile utilizate la pescuitul stationar si la pescuitul”pipait”.Ele ajung pana la o lungime de 4,5m,chiar si 6m.Exista tendinta de a se renunta la vergile prea lungi,care atingeau si 7m,fiind incomode .Cea pentru pescuitul cu musca artificiala are lungimea intre 2,40 si 3,10m .O varga de 3m o putem socoti potrivita pentru toate tipurile de pescuit ,pentru aproape toti pestii si toate apele.Daca de pilda un pescar locuieste in preajma unei ape cu crapi foarte mari ,ori uneia cu mrene ,de asemenea foarte mari ,si va dori sa pescuiasca numai acest fel de peste ,isi va cauta o varga mai lunga de 4-5m .Pescarul incepator ,daca are o varga buna ,cu o lungime de 3m va pescui bine si cu pluta,si cu musca artificiala ,si chiar si cu naluci mai mici.Este firesc ca greutatea ei sa fie direct proportionala cu lungimea si
grosimea.Daca este prea grea oboseste mana ,iar pescuitul va deveni un adevarat chin.Ne vom stradui sa avem una cat mai usoara.O varga obisnuita ,lunga de 3m va avea,fara mulineta ,cel mult 180-22og.La pescuitul stationar ,unde nu ne miscam mult,iar mana”’se odihneste” este acceptabila si o varga ceva mai grea.Cu o varga de 3m ,avand o greutate de 200g ,un pescar indemanatic struneste si scoate la mal un peste de 6-8kg.La nevoie putem sa ne folosim si de o varga facuta prin mijloace proprii.Pentru pestii mici pana la 1kg,va tine chiar si o trestie de balta,groasa taiata de sub apa.Este lunga,mladioasa,usoara dar se rupe repede .Mai bune sunt vergile din lemn de alun .Cautand cu rabdare ,in paduri sau cranguri ,gasim nuiele de alun ,frumoase,drepte ,lungi de 3-4m .Pescarii isi fac provizii de vergi de alun ,toamna ori iarna ,pana la inmugurire ,cand circulatia sevei este mai redusa ,altfel lemnul se rupe mult mai usor.Le cojesc ,le pun la uscat ,iar varful il trec prin flacara ,sustinand ca se caleste si devine mai rezistent.Nu este greu si nici costisitor ,ca pescarul sa-si faca o provizie de 8-10 vergi care sa-i ajunga un an intreg.Chiar daca mai rupe din ele.
Varga ce corespunde standardelor uzuale are o lungime de 3m si se compune din trei parti.La vergile obisnuite dispozitivul pentru prinderea mulinetei ,numit portmulineta este asezat sub maner .La vergile pentru aruncarea nalucilor (lansete)mulineta se aseaza pe maner sau in fata lui.De-a lungul vergii la intervale egale sunt legate inelele ce conduc sfoara (naylonul),
iar in varful vergii un inel slefuit care sa previna uzura sforii ce aluneca necontenit prin el.Imbinarea elementelor vergii se face prin teci numite mufe si ele de diferite tipuri.Varga pe care o folosim in mod obisnuit ,in diferite tipuri de pescuit ,nu trebuie sa fie nici prea rigida ,nici prea elastica.Ele sant gandite si realizate intotdeauna dupa un plan bine definit.Unele sa fie mai puternice,altele mai rapide,iar altele facute pentru actiuni mai “moi”,sunt mladioase.Varga trebuie sa fie bine echilibrata ,altfel oboseste bratul.De pilda pentru pescuitul cu musca artificiala ,este bine echilibrata daca sta perfect orizontal (in cumpana)cand-cu mulineta pe ea-o sprijinim ,pe locul unde se termina manerul ,de dunga mainii.
Sursa:”Pescuitul de la A la Z -Ghidul pescarului sportiv”

Uneltele pescarului

Ca sa pescuiesti nu-ti trebuie unelte prea costisitoare,iar pescarul incepator are nevoie initial,doar de un echipament simplu si ieftin,pe care si-l va completa ,diversifica si imbogati treptat.Care sunt uneltele de baza ale pescarului?Inainte de toate “arma” pescarului ,undita,cu partile principale din care este alcatuita :carlig,sfoara,struna,varga.Accesorii:mulineta. plumb,pluta,etc.

Sursa:”Pescuitul de la A la Z-Ghidul pescarului sportiv”

Pastravul

PASTRAVUL(Salmo trutta furio)

Numiri populare:pastrav de munte,pastrau,pastrug,patatul
Pare de prisos sa mai descriem acest peste al apelor noastre de munte.Nimeni nu-l va putea confunda vazandu-i punctele rosii de pe flancuri..Daca avem in mana un peste care pe spate,intre inotatoarea dorsala si coada,mai are o inotatoare mica ,moale fara tepi ,stim ca face parte din familia salmonizilor.Din aceasta familie de pesti rapitori nu traiesc in apele noastre decat trei specii:lostrita,pastravul,si lipanul..Lostrita nu ne poate incurca.De altfel,chiar apele ce indica daca pestele este pastrav sau lipan,care dupa cum vom vedea ,are particularitatile lui,dupa care il putem deosebi ,de la prima vedere,de varul "cu ochi de paun".Ne va mira varietatea de culori a pastravului.Aproape ca nu intalnim doua exemplare la fel,nici in ceea ce priveste coloritul ,in general,si nici in ceea ce priveste multimea si marimea punctelor rosii.Unii sunt deschisi ,verzui-albastrui pe spinare,argintii pe flancuri,altii sunt cafenii pe spinare,cu coastele marmorate,aurii si cu burta alba;din bulboanele umbrite scoatem adeseori pastravi negri,cu puncte de un rosu aprins.Culoarea lor este influentata de mediul inconjurator.Daca pastravul isi muta salasul,culoarea i se schimba chiar intr-o singura zi.Pastravii care traiesc in locuri umbroase ,sub stanci ,in apele umbrite de padurile de brazi ,au nuante mohorate.Cel mai raspandit si cunoscut de toata lumea este pastravul comun.In unele ape intalnim ,mai rar fantanelul(Salvelinus fontinalis),cu un colorit mai frumos ,si "veneticul"sau "pastravul-curcubeu"(Salmo gairdneri irideus),cu puncte negre mici,in loc de rosii.Pescuitul lor nu difera de cel al pastravului comun.Pastravul nostru lasat sa imbatraneasca si avand hrana din belsug,ajunge uneori la marimi pe care nici nu le banui .In lacurile noastre de munte au fost prinse exemplare cu o greutate de 4kg.si o lungime de 70cm.Desigur,raritati!Pastravul de o jumatate de kilogram este socotit bun ,iar cel de 1 kg,,foarte frumos.Potrivit legii ,suntem datori sa eliberam imediat pastravul prins daca nu are o lungime de 20 cm.Apele caracteristice pastravului sunt cele din munti ,reci,clare,involburate.Ii trebuie o apa cu mult oxigen ,alimentata de izvoare reci,si cu fundul pietros.In apele calde ,line,neaerisite de cascade nu poate trai.In apele de la altitudini mai mari ,din apropierea izvoarelor ,este singurul stapan. Aici mai intalnim rar zglavoaca si boisteanul,care constituie o hrana buna pentru pastravi.Pe masura ce apa coboara ,pe langa el apare lipanul,pana ce pastravul dispare cu totul Datorita despartiturilor ,apele sunt expuse soarelui pana aproape de izvoare si se incalzesc ,iar pastravul a inceput sa urce tot mai susul apei,
iar lipanul se trage pe urma lui,in locuri in care inainte lipsea.In unele iezere de munte ,pastravul isi gaseste de asemenea conditii bune de trai,aici existand exemplare destul de mari.La noi in tara traieste in paraiele alpine din masivul Retezat ,Fagaras,muntii Cibinului,Bucegi;in afluentii superiori ai raului Buzau,in ai Bistritei,(Dorna,Neagra,Barnar,Borca,Tarcau);spre izvoarele Somesului ,in Aries si afluentii sai,pe afluentii superiori ai Muresului;in Siret pana la Lucavat,in raul Moldova;in Suceava pana la Facau;in afluentii Viseului etc.Zona lui de intindere este cunoscuta sub numele de "zona pastravului".Exemplarele cele mai mari le vom gasi in unele lacuri montane :Bucura,Gemena,Zanoaga(masivul Retezat),in lacul Galcescu,la obarsia Lotrului si in Lacul Rosu(Gurghiu)In apele pe care le populeaza exista -in functie de vreme ,de orele din zi si toanele lui-aproape pretutindeni de-a lungul raului ,fiecare pastrav isi are locul lui de panda si de odihna;cei mari au locurile cele mai bune ,cei mici trebuie sa se multumeasca cu celelalte.Sub stanci,in cuptoarele de sub maluri ,sub bolovanii din mijlocul raului ,la radacina copacilor crescuti sub bolovanii din mijlocul raului ,la radacina la care se intoarce si pe careil apara impotriva altui pastrav ce ar voi sa i-l ia.De aici pandeste ce aduce apa si se arunca sa apuce hrana care trece prin apropiere .Apoi iese sa vaneze in larg ,in suvoaie,uneori in apa mica,care abia ii acopera spatele.De obicei nu iese in larg pana nu rasare soarele ,care dezmorteste insectele ,hrana sa de capetenie.Pe vreme calduroasa se retrage in locurile umbrite sau sta ca adormit in bulboanele cu apa lina ,ca spre seara sa porneasca din nou la vanatoare.In zilele de vara cu cerul inorat si dupa ploi scurte ,ce adece hrana imbelsugata ,pastavul vaneaza si ziua intreaga.Fiind un rapitor ,hrana lui o constituie fluturii,larvele,viermii,cosasii,crustaceii ,pestisorii.Nu-si cruta nici proprii puieti .
Perioada de bataie incepe pe la mijlocul lui octombrie si dureaza pana in decembrie ,icrele se clocesc incet ,in apa cea mai rece ,iar puietii ies prin februarie-martie.Cu undita-singurul fel admis pentru prinderea pastravului -se pescuieste in mai multe feluri.
a)Cea mai potrivita metoda de a pescui este aceea cu rama.Multi pescari o combat ,sustinand sa fie chiar interzisa ,fiindca este nesportiva si distrugatoare.Fara indoiala ca pescarul ce vrea sa faca din pescuitul pastravilor cea mai placuta distractie nu va da cu rama.Totusi,pentru incepatori ,si intr-o apa sau locurile unde nu se poate pescui altfel,nu se poate evita utilizarea metodei.Pescarul pe masura ce va inainta in maiestrie ,va parasi trepta,singur,metoda si nu o va mai folosi decat rareori.Nu trebuie sa fi un maestru al pescuitului ca sa prinzi pastravi cu rama,intr-o apa tulbure ,de obicei mananca bine pe apa crescuta ,care a sapat in mal si ii aduce hrana abundenta .Apoi,pe apa tulbure,pescarul este ferit de primejdia de a fi vazut ,lucrul cel mai important in pescuitul pastravului.In general se intrebuinteaza cele mai fine,mladioase,mai nervoase vergi ,usoare si de calitate buna .O varga de 280-330cm.ne va folosi in orice imprejurare.Vom utiliza o varga mai lunga numai la pescuitul "pipait",singurul sistem,de altfel,
la care nu ne putem lipsi de mulineta.Sfoara pe care o intrebuintam la pescuitul cu musca artificiala va fi buna si pentru cel cu rama ;struna va fi insa mai scurta (70-100cm.),mai groasa,iar carligul mai mare,nr.5-6,avand o deschidere de 8-10mm.,deoarece nu este nevoie sa intrebuintam unelte fine ,cerute de alte metode de pescuit ,in afara de cazul cand pescuim,pe apa clara.Cam la 20cm.deasupra carligului aplicam un plumb ,a carui greutate o alegem in raport cu repeziciunea curentului apei si care sa asigure coborarea ramei spre fund ,fara insa sa o fixeze acolo.Daca apa nu este repede ,putem sa ne lipsim de plumb .Pluta nu vom pune niciodata ,cele mai bune rame pentru pastravi sunt cele pe care le dezgropam din nisipul de langa rau si cele de sub pamant de telina (amestec special de pamanturi,utilozat in legumicultura) Putem insa folosi si alte specii.Cu cat rama va fi mai proaspata ,vie,cu atat va fi mai ademenitoare pentru peste.Cele prea mari ,care atarna moi pe carlig,nu sunt bune.Pe apa tulbure folosim sfoara scurta ;lasam rama sa se scufunde in bulboane,in dosul bolovanilor ,o adancim langa mal si lasam apa sa o duca de-a lungul lui.Saltam din cand in cand varga,ca sa nu se prinda plumbul de fund ,iar momeala sa se miste.Prezenta pastravului la nada o simtim din mana .De obicei nu este zmucitura zdravana ,de rapitor ,caracteristica pastravului ,ci doar o usoara tremurare ;pastravul apuca linistit rama si o mananca agale.Nu va trebui sa-i raspundem indata ,ci vom astepta cateva momente .ca sa fim siguri ca nu va mai lasa din gura rama pe care a gustat-o .Apoi vom intepa cu o lovitura scurta .Avand in vedere ca struna si carligul sunt rezistente ,lupta nu va fi prea grea .Minciogul ne va folosi,pentru ca nu vom putea trage usor ,la malul inalt-numai prin puterea vergii -,pestele destul de mare .Numai un pastrav exceptional de mare pune in primejdie echipamentul si cere o manevrare mai dibace .Putem avea insa si neplaceri ,de multe ori ,carligul se prinde tocmai in gatlejul pastravului si atunci cu greu reusim sa-l scoatem .Asa e mai bine sa riscam ,intepand in data ce am simtit pestele la momeala.Vedem deci ca pescuitul cu rama pe apa este primitiv ,brutal,foarte putin pretentios si nu ofera decat placerea de a prinde pesti mari si multi.Cu mult mai placut si rafinat este pescuitul cu rame pe apa clara .Unii il socotesc o adevarata arta .Struna va fi subtire ,lunga de 1,5-2m ,plumbul va lipsi sau va fi foarte usor ,iar carligul va fi mai fin .Pescarul trebuie sa arunce mai departe ,ferindu-se neancetat de ochiul ager al pastravului .Cu lansari cand scurte ,cand lungi ,sondam toata apa ,buzele de mal,adanciturile de bolovani ,cat si suvoaiele ,vom lasa ca apa sa duca momeala in voia ei ,ba dand-o la fund ,ba ridicand-o la suprafata ,jucand-o in valuri .Lovitura pastravului va fi mai hotarata ,raspunsul nostru mai grabit ,in obosirea pestelui ,mai indelungata.

Pescuitul pastravului se face dupa legislatia romana cu momeli artificiale (musca)

Imbracamintea pescarului

IMBRACAMINTEA PESCARULUI SPORTIV

Pe langa uneltele adegvate metodei de pescuit practicate,pescarul sportiv mai are nevoie si de imbracaminte potrivita felului de pescuit.Multi dintre pescari undesc mai mult vara si spre toamna ,in anotimpurile cele mai placute de colindat si in care nu se pune problema unui echipament special ,complicat si costisitor.Totusi si atunci ,dupa mai multe zile calduroase ,linistite si cu cerul senin ,ne poate surprinde o ploaie de lunga durata sau o furtuna ,incat este necesar sa fim prevazatori si sa preintampinam urmarile neplacute.Pescarii sportivi ce pescuiesc mai ales toamna tarziu in apele reci de munte ,la lipan sau lostrita ,sau acei ce pescuiesc la laseu ,inca de cu vreme ,de cand se desprimavareaza si pana cand iarna isi asterne din nou haina ei alba peste intinsul baltilor ,vor avea nevoie de un echipament in stare sa faca fata schimbarilor temperaturii apei si intemperiilor.
# IMBRACAMINTEA
Oricare ar fi natura pescuitului ,imbracaminte pescarului trebuie sa fie igienica si practica:Igienica,sa-i apere corpul de umezeala si vant ,sa fie racoroasa vara si calduroasa iarna ,practica,sa-i fie usor la purtat ,nestanjenindu-i mersul si miscarile,rezistenta si de o culoare apropiata de aceea a mediului in care se misca .Se recomanda o camasa usoara ,din tesatura moale de lana care sa fie purtata direct pe piele .Pe langa faptul ca este calduroasa iarna,e foarte practica si vara deoarece absoarbe transpiratia ,fara sa se lipeasca de piele,asa cum fac tesaturile de bumbac,care se usuca si mai greu.Peste camasa vom pune o haina de vant ,din panza deasa ,sub care putem imbraca ,la nevoie,un pulovar mai gros ,sau chiar un cojocel ,cand este prea frig.Vara vom purta un pantalon de panza ,tip salopeta sau golf (ce se strange sub genunchi),iar pe timp rece ,unul din aceleasi modele ,din stofa calduroasa.Cand pescuim umbland prin apa ,cu cizme de cauciuc (lungi sau scurte),ori cu ghete speciale ,vom purta un pantalon scurt (sort)de panza sau din stofa.Contra ploii este buna o pelerina de panza deasa ,dar si mai practic este un hanorac cu gluga ,din panza,avand acelasi model cu cel pe care-l poarta schiorii sau turistii .Pe vreme rece ,mai ales in timpul transportului ,sau atunci cand facem un popas ,spre a manca sau a ne odihnii ,este necesara o manta paroasa de postav tip loden.Pentru apararea capului ,palaria vanatoreasca de fetru pare de departe cea mai preferata si a intrat de mult in portul pescarilor,
pe langa faptul ca este practica ,ea se potriveste bine si cu restul echipamentului.Vara insa,pe arsita ,o plarie usoara de panza sau de rafie ,cu borurile mai mari ,ne va apara capul si,in special,
ochii de radiatiile razelor solare ,mult amplificate prin reflexul apei.In special pescarii se vor feri sa poarte o imbracaminte confectionata din material complet impermeabil sau cauciucat ,fiind nadusitor si foarte nesanatos ,deoarece impiedica primenirea aerului.
#INCALTAMINTEA
Constituie partea cea mai importanta din echipamentul pescarului ,fie ca acesta pescuieste de pe mal sau mergand prin apa.Bocancii vor fi confectionati dintr-o piele deasa si unsuroasa ,prin care apa sa nu patrunda cu usurinta.O talpa groasa ,dubla,va obosii mai putin talpa piciorului,atunci cand calcam peste pietrele sau asperitatile drumului ce-l avem de strabatut.Tintele sau maselele de otel ce se prind de talpa nu sunt de loc practice la pescuit.Cacand peste prundisul raului sau pe bolovanis ele produc zgomote ce se transmit usor in apa,in afara de faptul ca de ele se prinde cu usurinta pamantul cleios ,formandu-se acei nesuferiti "papuci de noroi"ce ne ingreuiaza mersul.
La fel de nepractici la pescuit sunt bocancii cu talpa de cauciuc ,care aluneca pe fiecare piatra.
Atunci cand pescuim mergand prin apa ,cum este deseori cazul la pastravi ,lipani sau cleni,si daca apa nu este prea rece ,ne vom procura o pereche de ghete de panza,speciale pentru pescuit .
Aceste ghete ni le poate confectiona orice cizmar ,dintr-o panza deasa si rezistenta ,de prelata,si cu o talpa groasa din fuior de canepa,strans rasucit si apoi impletit.Au marele avantaj ca sunt foarte usoare si nu aluneca cand calcam pe pietre.Din aceasta cauza,ghetele de baschet ,pe care le folosesc unii pescari .fiind mai la indemana ,nu sunt de loc practice.Pentru cei ce nu suporta apa rece ,singura nadejde ,raman cizmele inalte de cauciuc ,cu conditia sa nu fie prea grele si sa aiba lipite pe talpa niste benzi transversale de cauciuc,late de 1,5-2cm si cu fata striata ,care sa le faca mai putin lunecoase.Mersul pe uscat pana la locul de pescuit ,incaltat cu aceste cizme ,mai les daca distanta este mare si timpul calduros ,este pe cat de obositor ,pe atat de nesanatos:toata lungimea piciorului acoperita de cizma ,transpira din abundenta .Iarna ele tin destul de rece cand este frig .Recomandabil este sa incaltam cizmele de cauciuc numai la marginea apei.Foarte buni sunt ciorapii de panza cauciucata ,impermeabili,lungi pana mai sus de genunchi,si care se incalta,
si care incalta cu ghetele lungi de panza .Oricare ar fi incaltamintea intrebuintata la pescuit ,ea se va incalta-vara sau iarna-numai peste ciorapi moi ,de lana groasa ,ce au proprietatea sa absoarba transpiratia piciorului,mentinandu-l uscat si ferindu-l de rosaturi.
#RANITA(rucsacul)
Daca apa in care pescuim ,nu este in apropiere ,sau daca ne deplasam pentru mai multe zile ,atunci ne va trebui o ranita ,in care sa ducem toate accesoriile de pescuit necesare,eventual cizmele de cauciuc ,juvelnicul,minciogul,gafa,merindele,rufaria de schimb,ustensilele de toaleta,
o mica trusa sanitara ,un bidon cu apa ,o baterie electrica etc.Rucsacul trebuie sa fie larg ,usor de dus,iar greutatea sa fie bine repartizata pe umeri,pentru a nu produce rosaturi.
#BRICEAGUL-atat de necesar pescarului in orice moment ,nu va lipsi din buzunarul nici unui unditar.


Sursa:"Pescuitul de la A la Z -Ghidul pescarului sportiv"

Caracuda

CARACUDA(Carassius carassius)

In unele regiuni ale tarii i se mai spune :carasul,crap de balta ,carasita,garasita,gurusel,lunita,ruginoasa etc.Populeaza aproape toate apele statatoare de la noi ,in afara de cele din regiunea muntoasa .O gasim in baltile Dunarii ,in Delta,in baltile Prutului si Siretului ,in iazuri si helesteie.Este un peste comun ,putin apreciat in comert ,insa pescuitul caracudei ofera ceasuri placute pescarului ce locuieste in apropierea lacurilor si a baltilor.Micimea caracudei este compensata de multimea exemplarelor prinse.Se recunoaste dupa trupul ei inalt ,cocosat,comprimat lateral .Pare un crap mic numai ca este mult mai lat decat acesta.Are capul scurt,botul carn,gura mica,inotatoarea de pe spate ,dorsala lunga,incepe din mijlocul spinarii si ajunge pana aproape de coada ,care este usor lobata.Pe spate este cenusie sau negricioasa .Pe coaste galbena-aramie-verde,iar pe burta galbena-portocalie.Este acoperita de solzi destul de mari ,grosi ,care au un usor luciu metalic .Inotatoarele au aceiasi culoare cu trupul ,cele de la burta fiind ,spre radacina lor ,rosiatice,pe coaste,linia laterala este desenata precis .In apele bogate in hrana ,caracuda atinge o lungime de 30-35cm..De obicei ajunge numai pana la 15-20cm.Greutatea ,80-100g,rareori 4-5kg.Traieste in apele statatoare ,nu prea adanci ,cu albia namoloasa .O pescuim cu undita cu pluta ,care are sfoara si struna fina si carlige din cele mai mici
Momelile pe care le folosim sunt pastele de paine si mamaliga ,dar sunt bune si ramele mici

Sursa:"Pescuitul de la A la Z -Ghidul pescarului sportiv"

La balta nepopulata de langa raul Mures dupa reginute (bibani soare)

La balta nepopulata de langa raul Mures dupa reginute (bibani soare)

Miercuri,6 Iulie,2016 o zi numai buna de pescuit.Pe cerul acoperit cu nori razleti, straluceste soarele .Vantul adie usor,facand caldura din iulie suportabila.Dupa perioada lunga de ploi, raul Mures este inca foarte mare si tulbure, fapt ce m-a facut sa pornesc la o partida de pescut pe Balta nepopulata de langa raul Mures (3 km de orasul Deva) In aceasta balta se gasesc Bibani,Bibani soare,Carasi ,Stiuci si alte specii.Inarmat cu lanseta pentru pluta si cu momeala potrivita (rame rosii,viermusi,mamaliga) am poposit pe malul balti.Nu am reusit inca bine sa arunc momeala ca au si aparut Bibanii soare-Reginutele
(Leponis gibbosus) foarte voraci.Folosesc reginutele ca materie prima pentru peste marinat la borcan ,o adevarata delicatete.Pana spre seara am prins peste 60 de bucati,o captura frumusica .Am mai prins si un biban cam de 100 g.Dupa o zi foarte placuta si relaxanta mi-am strans betele si am pornit spre casa.

Ghe. *Sixray* Nica

Balta nepopulata de langa orasul Deva


Cu momeala in apa astept ca pestii sa inceapa sa traga


Papurisul de pe mal


Materia prima pentru pestele marinat la borcan


Bibanul,fratii lui si cateva reginute