Datorită marilor variaţii ale temperaturii, direcţiei şi intensităţii vîntului, precum şi a nivelului, limpezimii şi culorii apelor, pentru pescuit sînt încă indicate porţiunile însorite şi adăpostite.În aprilie pescuitul dă rezultate la aproape toţi peştii datorită creşterii temperaturii apei. La jumătatea lui aprilie, de regulă, pescuitul intră în prohibiţie.
La avat se obţin unele rezultate cu peşte viu (oblet) şi nălucă mică, rotativă albă, între ape;
Babuşca şi obletul încep să se prindă normal, în zilele frumoase şi cu paste (mămăligă, pîine), dar şi cu libelula ori viermuşul de carne;
Bibanul este activ, pescuindu-se mai ales cu rîmă, la lansetă cu năluci mici, de preferat rotative, bibanul şi ştiuca încep să cadă şi la peşte viu, se pot obţine rezultate bune de-a lungul perdelelor de stuf şi în cada lacurilor şi iazurilor;
Carasul, crapul, linul şi plătica, nu devin cu adevărat activi decît in aprilie, pot fi prinşi cu momeli animale (rîme, buchet de viermuşi sau libelule) pe fund, la apă puţin adîncă. Crapul mai „cade“ şi la mămăligă. Aceşti peşti îşi manifestă prezenţa prin bule de aer ce apar la suprafaţa apei;
Cleanul nu mai poate fi pescuit la distanţă ca în februarie, decît atunci cînd rîul este la nivelul normal. Uneori muşcă pe fund la rîmă, şorici de porc, brînză topită. În aprilie, cleanul se poate pescui cu sînge închegat, dar peştele este tentat şi de un buchet de viermuşi pe cîrlig triplu;
Mreana se prinde foarte rar, la rîmă, brînză topită, iar roşioara se prinde bine cu libelule sau viermuşi;
Scobarul se prinde bine la finalul lui martie la fund, cu viermuşi, rîme roşii, pîine. În aprilie, pentru că se reproduce, pescuitul nu dă rezultate;
Somnul mic muşcă în această perioadă la rîmă, dar numai în apele curgătoare;
La şalău cele mai bune rezultate le dau pescuitul cu peşte viu;
Ştiuca se prinde frecvent cu peşte viu şi la lansetă, cu năluci recuperate încet.