Pescuitul la ten

 

Pescuitul la ten

*PESCARUL SINGURATIC

*Foto:Arhiva personala

Partidele de pescuit la ten sunt atipice. Volumul ridicat de nada se justifica prin comportamentul acestei specii de peste. Umbla in carduri mari si patruleaza in general zonele cu apa mica unde isi poate procura hrana naturala.
In functie de tipologia lacului, isi poate schimba atat comportamentul cat si orientarea asupra hranei, in functie de nevoi.
Cu precadere, este un peste care isi tradeaza prezenta. Deseori bancurile de ten se pozitioneaza sub filmul apei si patruleaza zone vaste descriind un cerc cu un diametru generos.
Cand identifica o sursa de hrana, se concentreaza pe zona respectiva, afisand un comportament de hranire agresiv. Nu paraseste vadul decat daca nada s-a epuizat.

Tenul * Pescuitul la ten

Tenul

*PESCARUL SINGURATIC

*Foto:Creative Commons

*Ce este tenul

Tenul este un reprezentant al familiei Ciprinide. Singurul din familia Ctenopharyngodon de altfel. Este o specie originara din Asia de Est, fluviul Amur. Acum poate este mai usor sa identificam denumirea “ incorecta” a acestei specii de pesti.
Populeaza ape importante in toata Europa, avand valoare economica ridicata. Carnea este apreciata in bucataria europeana. De asemenea, a fost introdus in piscicultura pentru ritmul accelerat de crestere si capacitatea de combatere a vegetatiei submerse si palustre.

*Unde gasim tenul

Este un peste de apa dulce prezent atat in fluviile mari cat si pe lacuri. In Romania poate fi gasit pe afluentii mari ai Dunarii, pe Dunare si in bazinele piscicole unde a fost introdus controlat. Viiturile sunt cauza principala a prezentei acestui peste in mediul natural necontrolat.

SOLUNAR LA PESCUIT PENTRU LUNA IUNIE 2024

SOLUNAR LA PESCUIT PENTRU LUNA IUNIE 2024
*Foto:Creative Commons

Pescuitul platicii la feeder pe ape curgatoare

 

Pescuitul platicii la feeder pe ape curgatoare

*Pescarul singuratic

*Foto:Arhiva personala

Pe ape curgatoare, cosuletele la care se apeleaza au un profil patrat pentru a impiedica deplasarea monturii pe substrat din cauza curentului apei. Atat lanseta at si cosuletul isi modifica caracteristicile pe ape curgatoare. Discutam de puteri de lansare si de 170 de grame in ce priveste lansetele. Aceste cifre au stransa legatura cu arealul in care se pescuieste. Cu cat debitul apei este mai mare, cu atat cosuletul va trebui sa fie mai greu pentru a ramane ancorat pe substrat.
Greutatea acestuia impune tipul lansetei de feeder la care vom apela. In astfel de situatii, inclusiv lansete de 3.90 metri sau chiar 4.20 metri vor fi folosite. Dunarea este cel mai important curs de apa pescuit la noi in tara. Prezenta pragurilor si a copacilor pe substrat formeaza locuri ideale pentru platica.
Carligele raman neschimbate si in aceasta disciplina fiind caracterizate de aceleasi date constructive: sarma subtire, varfuri ascutite si lungi.Lungimea forfacului este sesizabila in acest stil de pescuit. Poate varia intre 40 de centimetri si pana la 120 de centimetri. Totul tine de apetitul pestilor, de cat de mult se apropie de zona nadita sau de curentul apei. Pescuitul cu momeala vie aduce un minus. In recuperare, forfacul poate avea tendinta de rasucire. Acest lucru poate fi controlat prin utilizarea sistemelor antirasucire ( Treccia italiana ).