Montura pentru somn cu coropisnita
O adevărată formă de artă, pescuitul presupune mișcare în aer liber, contact cu natura, multă răbdare și cunoștințe practice. Întâlnirea cu alți pescari, comunicarea, poveștile pescărești, toate îți încarcă sufletul.
vineri, 8 decembrie 2017
Montura pentru somn cu coropisnita
miercuri, 29 noiembrie 2017
Montura Leger pentru pescuitul la mreana si clean
Montura Leger pentru pescuitul la mreana si clean
Mrenelor le place sa se ascunda sub plantele acvatice, ramurile scufundata, radacinile copacilor si alte obstacole submerse. Astfel prinderea lor devine o sarcina foarte dificila.
Monturile Leger par a fi raspunsul la aceasta problema. De multe ori, anumite monturi, daca nu sunt confectionate corect sau sunt aruncate inexact, se pot incurca sau pot face ca pestele sa scape.
Daca nu poti arunca bine, montura poate cadea in apa prea departe de locul unde se ascunde mreana si acesta nu se va duce sa atace momeala, mai ales daca lucrul acesta se petrece in timpul zile.
Acestea sunt situatiile in care montura LEGER vine in ajutorul tau si isi arata utilitatea.
O montura bine echilibrata, nu numai ca permite pescarului sa lanseze la distanta dorita, dar permite acestuia sa lase momeala sa curga usor in aval, spre locul unde este posibila captura.
Nu va mai fi necesar sa faci o lansare intr-o zona cu o suprafata mica, acum poti arunca in amonte, apoi poti lasa usor momeala sa curga pana in apropierea locului unde sta ascunsa mreana sau cleanul, chiar daca acest loc este sub un mal, crengi sau alte aluviuni.
Cheia unei monturi LEGER, confectionate corect, este de a distribuii greutatea corect pe toata lungimea monturii. Practic, este nevoie ca greutatea sa fie impartita, astfel incat montura sa se scufunde rapid atunci cand varga trece pe deasupra unor resturi de copaci sau alte aluviuni.
Daca undita este lasata in pace, montura va ramane pe loc pana un peste va ataca momeala sau o crenguta sau aluviunile aduse de apa vor lovi firul principal.
Daca ridici usor varful unditei, montura se va ridica usor de pe fundul apei, si va aluneca in aval, apropiindu-se astfel de locul unde ar putea fi un peste. O data ajunsa montura in locul dorit, lasa dinnou varful lansetei in jos, ceea ce va face sa se aseze pe fundul apei, gata sa astepte o noua muscatura.
Aceasta miscare poate fi repetata de mai multe ori, pana cand ai prins un peste sau pana cand montura a ajuns in locul dorit de tine.
Aceasta montura ofera pescarului posibilitati unice. In cazul in care se agata, ea se desprinde destul de usor de linia principala, prin urmare, este foarte utila pescarilor si in acelasi timp sigura. Montura LEGER este o montura perfecta pentru pescuitul in ape curgatoare, cu multe aluviuni, crengi sau vegetatie.
CUM SA CONFECTIONEZI MONTURA LEGER
Pentru a confectiona aceasta montura nu ai nevoie de foarte multe materiale. Carlig, fir monofilament sau textil pentru legarea carligului, doua vartejuri rezistente, fir pentru linia principal si cateva bilute de plumb pentru echilibrarea monturii.
A – carligul folosit trebuie sa fie potrivit speciei de peste pe care doresti sa il pescuiesti dar si marimii momelii folosite. Cand pescuiesti la mreana foloseste un carlig foarte puternic.
B - firul de legare al carligului trebuie suficient de rezistent pentru a face fata luptei pe care o va da mreana pentru a se elibera. Daca vrei sa folosesti monofilament, alege un fir cu rezistenta la rupere de 6-10lb (2.5-4.5 kg), iar daca folosesti un fir textile, alege unul de 12lb (5.5kg).
C - Cea mai bună metodă de a lega montura la linia principal, este sa folosesti un vartej rezistent sau o agrafa cu vartej.
D – un sirag de bilute de plumb, este accesoriul perfect pentru a echilibra montura LEGER. Ataseaza mai intai de linia principala un vartej, dupa care prin inelul liber al acestuia se trece un fir, formand o bucla. Cele doua capete libere se lipesc unul de altul si se fixeaza cu bilele de plumb. Avantajul acestui mod de legare este acela ca sirul de plumb se poate desprinde usor de linia principala atunci cand se agata si daca ai un peste in carlig, poti incerca mai departe sa il aduci la mal sau sa il scoti din apa.
E – Firul principal trebuie sa fie un fir rezistent la rupere 6-10lb (2.5-6.5kg), fir care ar trbui sa reziste la toate situatiile in care ai prins mreana sau clean.
Mrenelor le place sa se ascunda sub plantele acvatice, ramurile scufundata, radacinile copacilor si alte obstacole submerse. Astfel prinderea lor devine o sarcina foarte dificila.
Monturile Leger par a fi raspunsul la aceasta problema. De multe ori, anumite monturi, daca nu sunt confectionate corect sau sunt aruncate inexact, se pot incurca sau pot face ca pestele sa scape.
Daca nu poti arunca bine, montura poate cadea in apa prea departe de locul unde se ascunde mreana si acesta nu se va duce sa atace momeala, mai ales daca lucrul acesta se petrece in timpul zile.
Acestea sunt situatiile in care montura LEGER vine in ajutorul tau si isi arata utilitatea.
O montura bine echilibrata, nu numai ca permite pescarului sa lanseze la distanta dorita, dar permite acestuia sa lase momeala sa curga usor in aval, spre locul unde este posibila captura.
Nu va mai fi necesar sa faci o lansare intr-o zona cu o suprafata mica, acum poti arunca in amonte, apoi poti lasa usor momeala sa curga pana in apropierea locului unde sta ascunsa mreana sau cleanul, chiar daca acest loc este sub un mal, crengi sau alte aluviuni.
Cheia unei monturi LEGER, confectionate corect, este de a distribuii greutatea corect pe toata lungimea monturii. Practic, este nevoie ca greutatea sa fie impartita, astfel incat montura sa se scufunde rapid atunci cand varga trece pe deasupra unor resturi de copaci sau alte aluviuni.
Daca undita este lasata in pace, montura va ramane pe loc pana un peste va ataca momeala sau o crenguta sau aluviunile aduse de apa vor lovi firul principal.
Daca ridici usor varful unditei, montura se va ridica usor de pe fundul apei, si va aluneca in aval, apropiindu-se astfel de locul unde ar putea fi un peste. O data ajunsa montura in locul dorit, lasa dinnou varful lansetei in jos, ceea ce va face sa se aseze pe fundul apei, gata sa astepte o noua muscatura.
Aceasta miscare poate fi repetata de mai multe ori, pana cand ai prins un peste sau pana cand montura a ajuns in locul dorit de tine.
Aceasta montura ofera pescarului posibilitati unice. In cazul in care se agata, ea se desprinde destul de usor de linia principala, prin urmare, este foarte utila pescarilor si in acelasi timp sigura. Montura LEGER este o montura perfecta pentru pescuitul in ape curgatoare, cu multe aluviuni, crengi sau vegetatie.
CUM SA CONFECTIONEZI MONTURA LEGER
Pentru a confectiona aceasta montura nu ai nevoie de foarte multe materiale. Carlig, fir monofilament sau textil pentru legarea carligului, doua vartejuri rezistente, fir pentru linia principal si cateva bilute de plumb pentru echilibrarea monturii.
A – carligul folosit trebuie sa fie potrivit speciei de peste pe care doresti sa il pescuiesti dar si marimii momelii folosite. Cand pescuiesti la mreana foloseste un carlig foarte puternic.
B - firul de legare al carligului trebuie suficient de rezistent pentru a face fata luptei pe care o va da mreana pentru a se elibera. Daca vrei sa folosesti monofilament, alege un fir cu rezistenta la rupere de 6-10lb (2.5-4.5 kg), iar daca folosesti un fir textile, alege unul de 12lb (5.5kg).
C - Cea mai bună metodă de a lega montura la linia principal, este sa folosesti un vartej rezistent sau o agrafa cu vartej.
D – un sirag de bilute de plumb, este accesoriul perfect pentru a echilibra montura LEGER. Ataseaza mai intai de linia principala un vartej, dupa care prin inelul liber al acestuia se trece un fir, formand o bucla. Cele doua capete libere se lipesc unul de altul si se fixeaza cu bilele de plumb. Avantajul acestui mod de legare este acela ca sirul de plumb se poate desprinde usor de linia principala atunci cand se agata si daca ai un peste in carlig, poti incerca mai departe sa il aduci la mal sau sa il scoti din apa.
E – Firul principal trebuie sa fie un fir rezistent la rupere 6-10lb (2.5-6.5kg), fir care ar trbui sa reziste la toate situatiile in care ai prins mreana sau clean.
Montura caras cu 2 carlige
Montura caras cu doua carlige
De cand m-am apucat de pescuit si asta de tanar la pescuitul carasului am folosit aceasta montura pe cat de simpla pe atat de eficace . poate ca ma laud sau poate nu , asa ca cel mai bine ar fi sa incercati sa va realizati o astfel de montura si apoi mai vorbim . De altfel este o montura care poate fi folosita cu succes si la prinderea altor specii de pesti precum crapul , somnul , salaul , bibanul , platica si altele .
Simplitatea ei este dezarmanta si aproape uitata , eu am invatat-o de la un pescar cu un noroc chior la pescuit dar si cu idei trasnite , oricum il invidiam mereu pentru capturile sale . Dupa cum veti vedea in desen se poate realiza usor , rapid dar si cu putina rabdare si indemanare .
Dar pentru asta avem nevoie de urmatoarele materiale :
fir monofilament de 0,3 – 0,35 mm pentru linia principala .
fir monofilament de 0,20 – 0,25 mm pentru legat carligele .
agrafa de putere .
vartej de putere .
alica de plumb culisanta , eu folosesc de forma ovala ,micsoreaza rezistenta la apa .
pluta – poate fi folosita o pluta Cralusso pentru ape curgatoare foarte buna , dar eu folosesc cu succes o pluta confectionata dintr-un varf de cocean .
carlige de marime potrivita dar fiecare are dreptul la optiune , eu am folosit carlige de 6 / 8 / 10 /12 , produse de Mustad dar merg foarte bine si cele de la Gamakastu sau Gold Star sau ce tipuri vreti si de ce producator vreti .
Realizare montura caras :
pentru inceput luam firul monofilament de 0,30-0,35 mm si introducem alica de plumb dupa cum spuneam trebuie sa culiseze si se leaga apoi vartejul de putere cu un nod Unit Knot .
Alica de plumb care este culisanta are rolul de a compensa socul creat la muscatura pestelui , faptul ca poate culisa ii permite sa se deplaseze pe fir si sa usureze linia si pestele nu simte greutatea plumbului .
Dupa ce am terminat luam firul de 0,20 – 0,25 mm si executal legarea carligelor cu cate un nod fara nod ( Knotless Knot ) foarte indicat si foarte bun dar si usor de realizat. De obicei leg carligele pe aceiasi bucata de fir . Procedez asa , tai o bucata de fir la o lungime de 50 cm si leg la fiecare capat cateun carlig asa cum am spus cu un nod fara nod .
Dupa legare distanta intre carlige ramane cam 30 – 35 cmm ,, acum vine partea interesanta adun carligele si las unul cu forfac mai lung si unul cu forfac mai scurt apoi fac o bucla dubla si strang rananad un ochet .
Dupa cum spuneam carligele au marimea de 8 / 10 si daca se poate sa fie Mustad sau Gamakatsu . Acesta se ataseaza pe o agrafa de putere care va agata vartejul de putere .
Pluta se ataseaza pe linia principala printr-un tub de silican sau varnes la modelul folsit de mine dar daca sunteti dotati cu plute Cralusso atunci atasarea este destul de usoara . Sa nu uit pluta trebuie sa aiba marimea potrivita sa echilibreze linia .
Montura in sine nu este foarte complicata dar cum supneam da rezultate foarte bune , cele doua carlige ce evolueaza la adancimi diferite acopera doua adancimi si mareste posibilitatea de a fi gasita momeala mai usor de peste ca sa nu mai spun de faptul ca doua carlige dotate cu momeli potrivite si atragatoare pot aduce la suprafata si doi carasi .
Pentru simplitatea ei randamentul este foarte mare , face prapad intre carasi . Mai trebuie adaugat si faptul ca in cazul unei agatari sau rupere unui carlig se poate schimba montura foarte usor cu ajutorul agrafei de putere .
Prin natura muncii prestate ( pescuitul ) ca sa evitati incurcarea se poate pune un distantier intre cele doua carlige , eu dupa atasare la agrafa mai execut doua noduri simple rigide care distanteaza cele doua carlige . Dar cel mai bine este sa va las sa incercati si apoi mai vorbim , asa ca va urez fire intinse si cat mai multe capturi .
joi, 5 octombrie 2017
Montura crap,caras cu pluta
Montura crap,caras cu pluta
Montura cu pluta prezentata este ideala pentru pescuitul pestilor de talie medie-mare (caras, crap, platica, babusca) in lacuri, balti chiar si in prezenta vantului.
Materiale necesare realizari monturi cu pluta:
folosirea unei rubeziene , a unei boloneze de 6-8m,
echipata cu o mulineta cu tambur fix si
monofilament 0,18-020mm.
Pluta cu fir interior pastreaza sensibilitatea ansamblului si ofera un control sporit prin reducerea, "burtii” pe care o face firul. O montura cu plua simpla cu rezultate bune la caras, crap, ...
Montura cu pluta prezentata este ideala pentru pescuitul pestilor de talie medie-mare (caras, crap, platica, babusca) in lacuri, balti chiar si in prezenta vantului.
Materiale necesare realizari monturi cu pluta:
folosirea unei rubeziene , a unei boloneze de 6-8m,
echipata cu o mulineta cu tambur fix si
monofilament 0,18-020mm.
Pluta cu fir interior pastreaza sensibilitatea ansamblului si ofera un control sporit prin reducerea, "burtii” pe care o face firul. O montura cu plua simpla cu rezultate bune la caras, crap, ...
marți, 3 octombrie 2017
Montura la caras cu naditor culisant
 |
| PESCARUL SINGURATIC |
Am sa va prezint o montura stiuta de putini pescari, care poate sa fie folosita pe tot parcursul anului in pescuitul carasului dar si a altor specii. Voi incepe cu descrierea acesteia mentionand in acelasi timp particularitaile pentru fiecare anotimp.
Cum se realizeaza si de ce aveti nevoie:
2 vartejuri: unul de care se leaga firul principal de la montura si cel de pe mulineta si unul de care se leaga carligul de jos
2 varnisuri in care se vor introduce capete de scobitori, cablu sau sarma subitre, pentru ca aceastea sa culiseze pe fir, intre ele se va pune o bila de care se leaga carligul de deasupra naditorului, intre margica si varnisuri trebuie sa fie un mic spatiu, astfel incat bila sa se roteasca libera, incurcarea petelei de la carlig cu firul principal am monturii fiind imposibila. Un alt avantaj al acestui sistem este ca in cazul in care pescuiti pe o balta cu substrat malos, puteti ridica carligul pana in aproprierea vartejului sus.
Inca 4 varnisuri si 2 bile care sa culiseze deasupra si dedesubtul naditorului, pentru a amortiza socul impactului acestuia cu vartejul de jos, astfel presiunea de pe nodul clinci scazand considerabil, oferind o protecitie buna.
un naditor culisant, cu greutate intre 10-30 grame, se poate folosi si unul mai greu in caz daca pescuiti in ape ce au un curent ridicat, forma acestuia fiind mai putin importanta.
30-40 cm de fir monofilament intre 0.20-0.35, firul trebuie sa fie cat mai elastic si matasos, un exemplu bun fiind Carp Expert Multicolor
Carlige cuprinse intre numerele 10-14, pentru primavara, dar pentru vara puteti utiliza si intre 6-8, carligele in functie de ce fel de peste vreti sa prindeti. Pentru primavara si toamna cand apa este mai rece recomand carlige cat mai subtiri, cum ar fi Carlige Gamakatsu 2030 de culoare albastra si Carlige Gamakatsu F22, carlige cu ochet intoarse, nu va uitati ca au o forma mai ciudata, pentru acest tip de montura sunt perfecte deoarece agata excelent, plus ca acele fine permit momelii vii sa miste mult mai bine in apa. Pentru vara se pot trece la carlige ceva mai solide in cazul in care pescuiti la mamaliga sau pufuleti, cum ar fi Gamakatsu 3310 cu varful tip ,,cioc de papagal''. Peteala de la carlig, variaza cel de deasupra naditorului si cel de dedesubt intre 8-12 cm, iar cel de pe naditor care este optional, intre 4-5 cm. De ce spun ca este optional? Legea nu permite decat folosirea a doua carlige, dar de multe ori cel mai prinzator s-a dovedit a fi carligul de mijloc, deoarece acesta se infinge in naditor, pestele care se aduna la nada fiindu-i aproape imposibil sa refuze viermii/rama/larva/pufuletele de pe carlig, ramane la latitudinea fiecaruia folosirea acestuia sau nu.
Firul folosit pentru legarea carligelor: primavara si toamna, de obicei monofilament intre 0.12-0.16, dar se poate pune si textil intre 0.04-0.08, in functie daca pescuiti sau nu intr-o zona cu substrat curat sau cu agatatori; pentru agatatori recomand firul mono deoarce acesta cedeaza mult mai usor decat firul textil, acest principui aplicandu-se in orice anotimp; pentru vara se va opta in primul rand pentru fir textil intre 0.10-0.16, si mono intre 0.18-0.25, eu unul prefer firul textil, simplu sau teflonat, pentru aceasta perioada. Folosesc fir textil de la Berkely Fireline pentru ca acestea sunt printre putinele fire subtiri importata la noi in tara, iar in cazul folosirii unui fir mono prefer Trabucco Fluorocarbon, sau in cazul unei zone cu obstacole submerse Baracuda Multicolor .
luni, 2 octombrie 2017
Pescuitul la caras
 |
| PESCARUL SINGURATIC |
Pescuitul la caras
În general, un fir principal de 0,16-0,18 mm e mai mult decît suficient, iar un forfac între 0,12-0,14 mm poate face faţă chiar şi unui caras mai „solid“. Culoarea nailonului folosit nu contează atît de mult ca la alte specii de peşti. Cîrligele folosite la pescuitul carasului pot avea mărimile cuprinse între numerele 8 şi 14 (în funcţie de momeala folosită), iar dacă folosim mămăligă sau porumb, atunci vom utiliza un cîrlig mai mare (nr 8). Dacă folosim ca momeală larve sau viermuşi, atunci vom folosi un cîrlig mai mic (nr. 12-14). Dacă pescuiţi aproape de mal, atunci puteţi folosi cîrlige cu vîrful drept, iar dacă pescuiţi la distanţă cu match-ul, atunci e bine să folosiţi cîrlige cu vîrful uşor adus spre interior (cioc de papagal), pentru că acestea reţin mult mai bine peştele. Plutele folosite la monturile pentru caras pot avea portanţa cuprinsă între 1 şi 3 grame.
Reţineţi că echilibrarea monturilor cu plută pentru caras se face de obicei grupat, iar dacă doriţi o sensibilitate mai ridicată, atunci trebuie să folosiţi o echilibrare etalată pe fir. Reglarea adîncimii (pasului) trebuie făcută avînd în minte că în 90% din cazuri carasul se hrăneşte direct pe substrat.
marți, 19 septembrie 2017
Montura pentru caras
 |
| PESCARUL SINGURATIC |
Montura caras – montura cu momitor semiculisant, vinovata de prinderea a zeci de kilograme de caras.
Se poate folosi cu nada, viermusi, rame etc.
Pe cat de simpla pe-atat de eficace,asa ca folositi-o cu incredere.
Sursa: http://www.pescuit-sportiv.ro/monturi-si-linii/montura-caras.html
luni, 18 septembrie 2017
Montura pentru somn
 |
| PESCARUL SINGURATIC |
Montura pentru somn
Somnul nu se joaca decat foarte rar cu momeala asa cum o face crapul. De cele mai multe ori o apuca hotarat si o mesteca temeinic, fara suspiciuni si fara sa o scuipe inapoi, oricit de mare ar fi ea. Gura sa impresionanta (de remarcat marimea acesteia chiar la mocutele sub 20 de cm) nu ridica probleme pentru o anumita dimensiune a carligelor, care pot depasi deci cu mult dimensiunile considerate de "bun simt" pentru alte specii. In cel mai rau caz acordam o sansa in plus somoteilor, dar nu va bazati numai pe asta pentru a-i proteja. Mai mult, gura este carnoasa si foarte puternica, utilizata frecvent pentru zdrobirea prazii (scoici, melci, raci etc). De aceea nu este absolut necesara utilizarea carligelor triple, care pot fi paradoxal cauza multor ratari. Efortul pentru a infige un cirlig triplu in gura pestelui este mult mai mare decît in cazul unuia simplu, in plus puterea cu care pestele strange maxilarele este remarcabila, deci inteparea presupune o anumita forta, deja diminuata de distanta mare la care uneori pescuim.
Sursa: http://pasiuneapescuitului.blogspot.ro/2011/09/
Somnul nu se joaca decat foarte rar cu momeala asa cum o face crapul. De cele mai multe ori o apuca hotarat si o mesteca temeinic, fara suspiciuni si fara sa o scuipe inapoi, oricit de mare ar fi ea. Gura sa impresionanta (de remarcat marimea acesteia chiar la mocutele sub 20 de cm) nu ridica probleme pentru o anumita dimensiune a carligelor, care pot depasi deci cu mult dimensiunile considerate de "bun simt" pentru alte specii. In cel mai rau caz acordam o sansa in plus somoteilor, dar nu va bazati numai pe asta pentru a-i proteja. Mai mult, gura este carnoasa si foarte puternica, utilizata frecvent pentru zdrobirea prazii (scoici, melci, raci etc). De aceea nu este absolut necesara utilizarea carligelor triple, care pot fi paradoxal cauza multor ratari. Efortul pentru a infige un cirlig triplu in gura pestelui este mult mai mare decît in cazul unuia simplu, in plus puterea cu care pestele strange maxilarele este remarcabila, deci inteparea presupune o anumita forta, deja diminuata de distanta mare la care uneori pescuim.
Sursa: http://pasiuneapescuitului.blogspot.ro/2011/09/
marți, 12 septembrie 2017
Montura pentru somn cu flotor si momeala ficat
Montura pentru somn cu flotor
Sursa: https://www.google.ro/search?q=montura+pentru+somn+cu+ficat&newwindow=1&safe=off&client=firefox-b&dcr=0&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ved=0ahUKEwi_jf__8J7WAhXkdpoKHaAPAyAQsAQIJQ&biw=1024&bih=645#imgrc=vQ7UeFNp4QzaEM:
joi, 7 septembrie 2017
Montura pentru somn cu coropisnita
Montura corpisnita
Pescuitul somnului vizeaza indeosebi exemplarele mari, fiecare pescar dorind sa prinda un exemplar cat mai mare si nu "moace" de 1-2 kg. De aceea pescuitul acestor exemplare este diferit de cel al celorlalti pesti, de mai mici dimensiuni.
Echipamentul folosit pentru pescuitul somnului variaza in functie de dimensiunile capturii-tinta si de metoda aleasa. Practic, posibilitatile sant nenumarate - se poate pescui cu momeli artificiale sau naturale, in apropierea malului sau spre mijlocul apei, pe fundul apei sau la suprafata. Conditia minima necesara trebuie sa fie robustetea intregului echipament, pescuitul fara o lanseta puternica si o rezerva minima de fir fiind aproape imposibil.
Sursa: http://www.hartadeltei.com/delta_dunarii/monturi_momeli/somn
duminică, 3 septembrie 2017
Pescuitul in apele de ses
Pescuitul in apele de ses
Cea mai mare parte a apelor din Romania in care poate fi practicat pescuitul sportiv atat ca lungime, cat si ca suprafata este alcatuita din raurile si lacurile din regiunile de ses. Acestea cuprind in primul rand Dunarea (1072 km), care impreuna cu cele trei brate din Delta: Chilia, Sulina si Sfantu Gheorghe, totalizeaza peste 1500 km. Principalele rauri sunt: Muresul, Oltul, Somesul, Jiul, Siretul, Prutul etc., curg pe cele mai lungi portiuni si se varsa tot in regiunile de ses.
In zonele de ses se afla si majoritatea lacurilor: lagunele cu apa dulce din apropierea litoralului Marii Negre, din care fac parte si lacurile Razelm, Sinoe, Zmeica si Golovita; laculrile de acumulare din sistemele hidroenergetice de la Portile de Fier I si II; lacuri naturale, mai mici sau mai mari (Snagov, Caldarusani, Cernica, etc.), lacurile de acumulare (Varsolt, Surduc, Gilau etc.), balti naturale sau iazuri amenajate, lacuri de acumulare hidroenergetice pe Olt, Bistrita, Cibin etc.
Fiecare dintre tipurile de ape de ses enumerate are conditii hidrologice si hidrobiologice specifice, dispune de o anumita flora si fauna autohtone. Conditiile de mediu, caracteristice diferitelor tipuri de ape de ses, determina calitatea in ceea ce priveste speciile de pesti ce traiesc in aceste ape, dar si cantitatea in cadrul speciilor respective.
Pestele cel mai reprezentativ din portiunile de ses ale raurilor noastre este crapul (Cyprinus carpio), dar pe langa el se afla in numar mare si linul (Tinca tinca), carasul (Carassius auratus), platica (Abramis brama), cosacul cu bot ascutit (Abramis ballerus), cosacul (Abramis sapa), batca (Blicca bjoerkna), babusca (Rutilus rutilus), obletul (Alburnus alburnus), sabita (Pelecus cultratus). Viteza redusa a cursului raurilor din acest zone, precum si cantitatile mari de substante dizolvate in apa creeaza conditii optime pentru dezvoltarea organismelor vegetale (fitoplancton) si animale (zooplancton) care plutesc in rauri sau lacuri si care constituie hrana abundenta atat pentru puietul, cat si pentru exemplarele mature ale speciilor de pesti.
Lacurile, baltile, precum si celelalte tipuri de ape statatoare din regiunile de ses si raurile lent curgatoare, cu multe meandre, sunt marginite de o vegetatie acvatica luxurianta, formata din stuf, papura, pipirig etc. in multe locuri din Delta, aceste plante acopera suprafete intinse. Adancimea apei variaza, speciile mai mici de pesti abunda, motive pentru care si pestii rapitori gasesc aici conditii optime. Principalii reprezentanti ai acestora sunt: stiuca (Esox lucius), somnul (Silurus glanis), salaul (Stizostedion lucioperca), salaul vargat (Stizostedion volgense), bibanul (Perca fluviatilis), avatul (Aspius aspius), ghibortul (Acerina cernita), rasparul (Acerina schraetser), somnul pitic (Ictalurus nebulosus).
In afara de speciile amintite, aceste ape adapostesc inca multe alte specii, de obicei de talie mica si pasnice, care constituie, in parte, hrana pestilor rapitori (stiuca, salaul, somnul etc.). Amintim astfel obletul (Alburnus alburnus), rosioara (Scardinius erythrophthalmus), vaduvita (Leuciscus idus), tiparul (Misgurnus fossilis), plevusca (Leucaspius delineatus), porcusorul (Gobio gobio), tiganusul (Umbra krameri).
Lacurile si baltile de revarsare de-a lungul Dunarii, precum si lacurile din preajma tarmului marii sunt populate de ghidrin (Gasterosteus aculeatus), palamida de balta (Pungitius platygaster), moaca de bradis (Proterorhinus martnoratus), porcusorul de nisip (Gobius kessleri), guvidul de balta (Gobius fluviatilis).
Dintre speciile migratoare de pesti trebuie amintita anghila (Anguilla anguilla), care poate fi pescuita in Dunare si pe cursul inferior al unora dintre afluentii sai.
Cega (Acipenser ruthenus) constituie captura cea mai de pret, mai ales pentru pescarii profesionisti si sportivi de pe Dunare.
In apele de ses se pot pescui si alte specii: unele dintre acestea migreaza din mare si se stabilesc temporar (pentru a se reproduce sau pentru a petrece aici iarna) in Dunare. Astfel de pesti sunt: morunul (Huso huso), viza (Acipenser nudiventris), nisetrul (Acipenser guldenslaedti), pastruga (Acipenser stellatus). Tot pentru a se reproduce scrumbia de Dunare (Alosa pontica) si rizeafca (Alosa caspia nordmani) migreaza primavara, in numar foarte mare din Marea Neagra in Dunare.
Sursa: http://pasiuneapescuitului.blogspot.ro/search/label/La%20pescuit
sâmbătă, 19 august 2017
Nadirea la pescuit pe rau
Nadirea la pescuitul pe rau
Daca ai cheltuit multi bani si ai depus mult efort pentru prepararea nadei ce o vei folosi la o partida de crap pe apa curgatoare, este obligatoriu sa cunosti principiile nadirii si pescuitului in astfel de conditii, altfel toata munca ta va deveni inutila. Locul prost ales, curentul, pescuitul in alt loc decat cel in care va fi transportata nada, ignorarea comportamentului pestelui, pot face dintr-o partida ce pornise mai mult decat bine, una dezastruoasa.
Iata cateva mici sfaturi ce merita tinute minte pentru asemenea cazuri: - cand iti alegi locul, cauta unul in care curentul scade in intensitate, de preferabil buza unui golf - curentul se izbeste de mal si ricoseaza, lasand in interior o zona relativ calma;
- inainte de a nadi, fa un test cu un obiect ce pluteste - un pet spre exemplu, si tine minte ca sub apa curentul este mai putenic decat la suprafata;
- nadeste intotdeauna in amonte, alegand locul cu precizie in prealabil;
- cand prepari nada, foloseste pamant sau un liant puternic pentru a face bulgari - apa ii va spala treptat si ii va duce la vale;
- lanseaza intotdeauna in amonte;
- foloseste plumbi cat mai plati, nu vor fi tarati de curent.
 |
| Montura cu naditor |
duminică, 13 august 2017
Influenta vantului si a ploii in pescuitul crapului
Influenta vantului si a ploii in pescuitul crapului
Se stie ca ploaia afecteaza considerabil comportamentul crapului pentru ca modifica atat caracteristicile fizice cat si chimice ale apei. Una din beneficiile cele mai importante ale ploii (in oricare anotimp) este efectul chimic al apei si anume cresterea nivelului de oxigen in volumul global de apa sau cel putin in stratul superior al apei. In alte cuvinte o apa foarte bine oxigenata stimuleaza pozitiv apetitul crapului si lungeste considerabil timpul ce il dedica pentru hranire.
In lunile calde din vara ploaia rapida nu face altceva decat sa urce temperatura apei iar rezultatul va fi foarte pozitiv. Dupa o furtuna de vara romaneasca in care cade o cantitate considerabila de apa crapii devin foarte activi si se hranesc intr-un mod foarte agresiv. In lunile reci ale toamnei si inceputul iernii ploaia care de obicei este indelungata poate duce la scaderea accentuata a temperaturi apei ceea ce va avea ca rezultat diminuarea apetitului de hranire.
O alta modificare chimica importanta a apei in urma unei ploi este schimbarea ph-ului apei. In termeni simpli acesta reprezinta aciditatea unei substante si este determinata de numarul de ioni de hidrogen intr-o substanta. Ph-ul apei poate varia intre 0 si 14. Cand ph-ul apei este mai mic de 7 avem o apa acida iar cand acesta depaseste 7 putem zice ca avem o apa alcalina. O apa neutra este considerata cea care are ph-ul 7.
Ph-ul apei din mediul acvatic se invarte in jurul acestei cifre ce reprezinta neutralitatea. Crapul se adapteaza la ph-ul apei dar nivelul optim este cand ph-ul este 7. Ploaia normala este acida in jurul cifrei de 5,5 insa poluatia din aer o face mult mai acida. Daca ph-ul apei scade brusc sub 5 activitatea normala a crapului va fi afectata iar acesta nu se va mai alimenta.
Ploaia vine aproape intodeauna insotita de vant iar acesta are o mare influenta in comportamentul alimentar al crapului. Indiferent din ce parte vine vantul va oxigena suprafata apei ceea ce este foarte favorabil in excitarea apetitului la crap. Cand vantul bate spre noi valurile formate de acesta cand ating malul se scufunda formand un curent de apa ce se va indrepta in sens invers adica spre mijlocul lacului.De aceasta forma aromele nadei noastre va strabate distante mai mari atragand mult mai repede atentia crapului.Curentii aflati la suprafata produsi de vant va atrage pe apa foarte multe insecte si seminte ce fac parte din dieta crapului:cu cat vantul va fi mai mare cu atat acesta va aduce mai multe insecte si seminte si va oxigena mai multa apa.
La sfarsitul verii oxigenul in apa este mult mai rar si din acest motiv crapul va cauta malurile in care vantul bate cu mai mare frecventa.
In perioadele de vant datorita miscari nada va strabate distante mai mari intr-un interval mai scurt de timp.
Atentie la furtuni acestea sunt insotite de descarcari electrice iar majoritatea pescarilor detin bete de carbon iar acest material este un bun conductor electric atragand electricitatea. In cazul ca suntem surprinsi de o furtuna recomandabil este sa strangem betele sa le asezam la o distanta sigura de noi eventual acoperite cu un material/panza etc.
Rezumand un pic putem spune ca nu totdeauna ploaia inseamna ca trebuie sa stam in casa si sa lasam pescuitul pentru zilele in care soarele isi face mai des aparitia. Cu echipamentul adecvat (haine impermeabile, cizme sau bacanci) impotriva ploii putem avea parte de cele mai bune rezultate si de ce nu de capturi record exact in aceste zile ploioase.
luni, 7 august 2017
Pescuitul pe vant
Pescuitul pe Vant
Ca pescari cazurile cand mergem la pescuit si incepe sa bata vantul sunt foarte dese, provocand nemultumirea pescarului, aceasta mai ales datorita inaspririi conditiilor de pescuit. Trebuie sa stim ca, sub luciul apei, vantul nu influenteaza negativ activitatea pestilor sau reactia acestora la nada si momeala.
Ne gandim intodeauna ca pestilor nu le plac extremele, nici frigul patrunzator, nici arsita. Anumite teorii acorda atributul favorabil sau neprielnic diferitilor curenti de aer (vant de nord, vant de sud, vant de ploaie). Insa vantul, de regula, sporeste agitatia pestilor si nu de putine ori odata cu acesta apar si primele capturi frumoase. Am remarcat ca atunci cand vantul nici macar nu adie putine sunt sansele de a ne umple juvelnicul cu peste.
Problema este ca, din pacate, pe timp de vant pescuitul la undita este evident ingreunat. Nu este totusi grav pentru ca, folosind experienta acumulata in timp, putem invinge adversitatea vantului transformind-o in aliatul principal. Dupa ce veti insusi tehnica de pescuit pe timp de vant veti dori sa aveti noroc de vant. Pe timp de vant s-a constatat ca pestii circotasi, care miros momeala si pleaca, devin mai hotariti iar pestii mici, de suprafata, inhata "prada" in acest strat oxigenat de actiunea vintului.
Multi pescari, pentru a rezolva "problema vintului" si pentru a mentine pluta in valuri, au tendinta de a ingreuna serios momeala, rezultind "calupuri" respectabile. Nu este solutia optima, existind si alte metode de urmat. Este necesar, inainte de lansare, sa aflam directia si intensitatea vantului. In continuare este necesar sa determinam efectul vantului pe suprafata iazului dar si in straturile mai profunde. Lansam pe suprafata apei o buleta (flotabila un timp) si observam pe luciul apei traiectoria acesteia (spre mal, spre larg, stinga-dreapta). Acesta este indicatorul fortei vantului in stratul superior. Daca pescuim pe fundul apei trebuie sa determinam eventualii curenti de adancime care pot avea sensul opus celor de suprafata, efectul nadirilor fiind absolut imprevizibil. Aparenta poate fi inselatoare; asadar este important sa facem cateva mici teste si experimentari intotdeauna cand avem de-a face cu vantul. De asemenea, retineti ca apa este agitata de vant pana la o adancime agala cu jumatatea distantei dintre varfurile a doua valuri succesive. Sub acest nivel pestele este linistit si ferit de turbulentele din timpul vantului puternic. Vom analiza acum cazul vantului in functie de directia din care acesta bate. Ca o regula, vom aminti folosirea plutelor lungi dar cu varf subtire.
Vant din spate
In acest caz putem pescui departe si precis, cu mai mult fir, pentru ca vantul culca incetisor linia pe locul nadit. Faceti cu atentie nadirea, in toate azimuturile pentru ca rafalele de vint antreneaza nada in afara "vadului". In general, aceasta directie este foarte avantajoasa pescuitului.
In acest caz putem pescui departe si precis, cu mai mult fir, pentru ca vantul culca incetisor linia pe locul nadit. Faceti cu atentie nadirea, in toate azimuturile pentru ca rafalele de vint antreneaza nada in afara "vadului". In general, aceasta directie este foarte avantajoasa pescuitului.Vant din fata
In acest caz este necesara o linie mai grea pentru a putea lansa. O undita firava poate ceda usor daca este fortata prea tare, mai ales cand plumbii sunt usori. In acest caz, pestele are predilectie pentru zonele de mal unde se aduna, alaturi de nada luata de curenti si musculite, pestisori si hrana mai multa decat in larg. Se recomanda ca firul sa fie cit mai scurt iar varga sa fie cat mai lunga.Vant din lateral
Este cel mai greu de a controla linia si de a ne mentine in zona nadita. Mai mult, o pozitie incorecta poate avea ca efect si muscaturile false, datorate curentilor care tensioneaza firul incorect plasat pe apa. Daca nu este turbulent, vantul lateral poate fi util deoarece tine linia usor intinsa. Cand este violent si in rafale trebuie sa avem grija sa stapanim varga utilizind un suport adecvat iar varful va trebui sa fie pus in pozitie submersa (pana la 5 cm) pentru a scufunda firul si a-l feri de furia vantului. Aici, o pluta lunga cu varf filiform este foarte utila iar pescuitul la fundul apei da rezultate bune.Sursa:http://pasiuneapescuitului.blogspot.ro/search/label/Sfaturi%20Pescuit
vineri, 21 iulie 2017
Sonarul
Sonarul
Orice pescar si-a dorit macar o data in viata sa poata vedea ce este sub apa, pentru a afla topologia fundului, pentru a localiza gropile cu crapi sau pur si simplu pentru a vedea daca acolo unde pescuieste sunt sau nu pesti. Cum vazul nu ne poate fi de mare ajutor, cel putin in cazul apelor din lacuri, rauri etc., nu ne ramane decat sa ne inspiram din lumea animalelor, in care metoda ecolocatiei este folosita cu eficienta deosebita. Ecolocatia se poate realiza cu ajutorul ultrasunetelor, sunete de inalta frecventa, nepercepute de urechea umana. Astazi acest lucru este perfect posibil si pentru noi cu ajutorul sonarelor.
Sonarele sunt dispozitive electronice prevazute cu un senzor, denumit si traductor, de obicei dublu-cristal, care contine mai multe foite de cristal de cuartz suprapuse. Cuartzul se bucura de proprietatea ca isi modifica volumul la trecerea unui curent electric prin masa acestuia si, invers, genereaza curent cand asupra sa se exercita o presiune exterioara (efectul piezoelectric). Atunci cand il alimentam la un curent de inalta frecventa cristalul vibreaza cu acea frecventa luand nastere o unda elastica - ultrasunetele. Undele emise prin apa lovesc obstacolele, corpuri cu densitati diferite de cea a apei, fiind reflectate. Odata reflectate, o parte din acestea ajung din nou la traductor unde sunt tranformate de cristalul de cuartz (receptor) in semnal electric. Semnalul electric este prelucrat rezultand o imagine electronica, afisata pe display-ul sonarului. In functie de complexitatea sonarului, alaturi de vizualizarea pestilor aflati in zona fascicolului ultrasonic mai putem obtine si alte informatii precum viteza pestilor aflati in miscare, temperatura apei. Majoritatea sonarelor dispun de filtre care permit afisarea pestilor pe ecran pe game de dimensiuni. Mai facem precizarea ca, consecinta a unor legitati ale fizicii, undele folosite aici sunt numai unde longitudinale, emise in plan normal la suprafata traductorului. Atentie !! Bulele de aer din apa dau ecouri foarte clare si ne pot induce usor in eroare. Deci informatia trebuie verificata prin scanari repetate.
In primul rand trebuie sa tinem seama de adancimea/distanta unde vrem sa facem investigatiile. Vrem sa vizualizam topologia fundului apei sau numai sa localizam pestii ? Unda ultrasonica emisa in apa are forma unui fascicol de forma conica, similara fascicolului de lumina al unei lanterne pe timp de ceata. Fascilolul poate fi bine focalizat si spunem ca "bate" departe sau poate fi mai divergent, caz in care prinde in vizor o arie mai mare dar cu rezolutie satisfacatoare doar in apropiere. In cazul sonarelor, aceasta focalizare este data de unghiul traductorului (uzual are 9, 20 si 45 grade). Sensibilitatea sonarului la o anumita distanta depinde de puterea sursei de alimentare a traductorului si de frecventa semnalului de excitare a cristalului emitor. Frecventa este un parametru similar culorii luminii; pe timp de ceata alegem faruri albastre sau de alta culoare care este mai putin atenuata de ceata. In acest caz, undele cu frecventa mare dau rezolutie mare dar sunt puternic atenuate la distante mai mari, pe cand cele cu frecventa mica se propaga mai bine dar necesita surse de alimentare mai puternice (exercita o presiune sonica mai mica la aceeasi putere de emisie). Un traductor cu unghiul de 20 grade, alimentat la surse duale de 200kHz si 455 kHz, poate acoperi cam cele mai variate intrebuintari pentru pescuitul din tara noastra (pescuit din barca, de la mal, pescuit maritim). Asadar, nu cumparati orice sonar doar pentru ca scrie pe el sonar; verificati cu atentie tipul palpatorului, puterea si frecventa sursei precum si domeniul de utilizare recomandat de producator.
Sursa:http://pasiuneapescuitului.blogspot.ro/search/label/Sfaturi%20Pescuit
miercuri, 12 iulie 2017
Culorile nalucilor
Culorile Nalucilor
Lista de mai jos iti ofera informatii utile la alegerea culorii nalucii utilizate pentru orice ipostaza in care te gasesti la o partida de rapitor.
1. Nuantele naturale ce imita coloritul pestilor merita incercate in orice conditie. Fii atent la faptul ca nuantele coloritului unui peste pot varia de la un lac la altul, datorita adaptarii la conditiile de mediu.
2. Culorile tari, fluorescente precum rosu aprins, portocaliu, galben, verde, verde fluo, nu apartin mediului natural dar pot prinde in aproape ipostaza.
Rezultate exceptionale dau insa in apele in care lumina patrunde greu, in ape pline de sedimente sau la adancimi considerabile.
3. Zicala "apa rece, culori reci si apa calda, culori calde" functioneaza in 90% din cazuri. Spre exemplu, cele mai prinzatoare culori pe toamna sunt albastru, violet, alb, argintiu, etc.
4. Alege culorile in functie de mediul inconjurator. Unii pescari se uita la cer, altii la substratul lacului sau vegetatia din apa si incearca sa potrivesca culoarea in corespondenta cu acestea. Spre exemplu, negru pe intuneric, verde in mijlocul verii, etc. Exista si optiunea contrastului, culorile inchise ce simuleaza o silueta in conditii de lumina puternica fiind uneori foarte prinzatoare.
5. Schimba culorile. Nu te opri la una singura pentru ca la un moment dat a prins. Nu pescui mult timp in acelasi loc, rapitorii se sesizeaza foarte repede cu forma si actiunea nalucii. Schimbarea culorii si a nalucii poate face minuni.
luni, 3 iulie 2017
Fir textil sau Naylon (Avantaje-Dezavantaje )
Fir textil sau nylon, avantaje - dezavantaje
In domeniul liniilor de pescuit, in ciuda progresului constant inregistrat de nylon, firul textil se impune din ce in ce mai mult pe piata. In prezent cele doua produse sunt complementare dar radical diferite. Nylonul este un fir monofilament obtinut prin polimerizarea fibrelor sintetice poliamidice. Firele textile sunt materiale compozite- multifilare (polietilenice, kevlar, spectra, dyneema, coramid) unele componente avind rezistenta de 10 ori mai mare decit a otelului.
Avantaje nylon:
• este ieftin, usor de procurat, cu fiabilitate din ce in ce mai buna;
• umple bine mulineta, da siguranta lanseului;
• rezistenta acceptabila, elasticitate ridicata, ceea ce-l face un bun amortizor in cazul lansarilor ratate;
• utilizabil la toate tipurile de inele.
Dezavantaje nylon:
• rezistenta la frecare este limitata;
• la distante mari elasticitatea dauneaza considerabil uneori facind intepaturile ineficace;
• suporta destul de rau ultravioletele;
• uneori, dezavantajele enumerate anterior impun schimbarea firului cel putin anual.
Avantaje fir textil:
• rezistenta este de circa 3 ori mai mare decit la nylon (de cinci ori la nod), la diametre egale;
• rezistenta la uzura este foarte buna;
• durata de viata ridicata (poate fi schimbat si la 3 ani);
• coeficient de intindere aproape nul fiind extrem de eficient la intepat chiar la distante foarte mari;
Dezavantaje fir textil:
• asezarea pe tambur lasa de dorit iar alunecarea pe inele este redusa fiind necesare inele foarte dure (Sic, Gold Cemet);
• rigiditatea firului nu iarta lansarile ratate;
• pretul este foarte ridicat.
Tinand cont de descrierile de mai sus, de cele mai multe ori se prefera linia din nylon de calitate si forfacul din fir textil. Aceasta combinatie este foarte eficienta la pescuitul pestilor mari.
Alegerea firelor se face in functie de grosime, rezistenta la tractiune (la nod), culoare. Intotdeauna se urmareste utilizarea firului cu grosime minima pentru categoria la care pescuim, cu culoare in functie de limpezimea apei. Un fir prea gros asigura o siguranta marita dar cu o frecventa scazuta a numarului de muscaturi.
 |
| NAYLON |
 |
| FIR TEXTIL |
joi, 22 iunie 2017
Despre barca pescarului
Despre Barca Pescarului - Descriere
Orice pescar sportiv, viitor posesor al unei ambarcatiuni, trebuie sa cunoasca cateva elemente de baza referitoare la acestea. Mentionam ca in cele ce urmeaza vom prezenta doar notiuni legate de ambarcatiunile realizate din materiale rigide. Unele dintre aceste notiuni sunt insa valabile si pentru barcile gomflabile, despre care vom vorbi intr-un material viitor.
Structurarea unei ambarcatiuni:
• Prora – partea anterioara a unei ambarcatiuni;
• Pupa – partea posterioara a unei ambarcatiuni;
• Bordaj – partile laterale ale ambarcatiunii, realizate din material lemnos, metal sau fibra de sticla;
• Carena – partea exterioara a corpului unei ambarcatiuni, situata sub linia de plutire;
• Linie de plutire – linia pana unde o ambarcatiune se scufunda in apa, la capacitatea de incarcarcare proiectata. La unele ambarcatiuni aceasta linie este marcata pe exteriorul bordajului, de catre producator;
• Etambou (oglinda) – partea posterioara (pupa) a unei ambarcatiuni, de regula dreapta si deosebit de rezistenta. De el se fixeaza carma (la barcile cu rame) sau motorul exterior (outboard motor). In cazul barcilor din fibra de sticla, oglinda este de regula intarita cu o placa metalica, pentru fixarea motorului
Din punct de vedere al formei, oglinda poate fi de doua feluri:
- oglinda inalta, nedecupata – accepta doar motor cu cizma lunga; avantaj: pot fi
folosite motoare puternice; viteza mai mare, iar valul de pupa patrunde in barca doar in situatii exceptionale;
- oglinda joasa sau decupata – accepta si motor cu cizma scurta; dezavantaj: la viteza maxima valul de pupa poate introduce apa in barca. De mentionat ca la anumite tipuri de ambarcatiuni (caiac, canoe, lotca etc.) oglinda lipseste, atat prora cat si pupa avand forma ascutita coeficient de hidrodinamicitate maxim, deplasare mai lina fara val de pupa, mai usoara si mai rapida;
• Chila – elementul principal al scheletului unei ambarcatiuni, dispusa longitudinal la fundul acesteia, constituita dintr-o „grinda” rezistenta, de care se leaga etrava (la prora), etamboul sau oglinda (la pupa) si crivacele (transversal);
• Etrava – element de rezistenta, in continuarea chilei, care inchide corpul unei ambarcatiuni la extremitatea prorei; de regula extrem de rezistent, cu ajutorul ei barca deschizandu-si drumul prin apa;
• Crivac (crivace) – piesa de rezistenta din scheletul transversal al unei ambarcatiuni, legata de chila (in partea inferioara), de care se fixeaza bordajul; in cazul lotcilor traditionale, numarul crivacelor constituie indicativul de lungime al acestora;
• Copastie – element de rezistenta, in care se fixeaza capetele superioare ale crivacelor, constituind o bordura rigida (din lemn, metal, etc.) la partea superioara a bordajului unei ambarcatiuni;
• Punte – in cazul barcilor, partea acoperita a zonei prora, de extindere variabila; in cazul barcilor din fibra de sticla, in compartimentul puntii se afla unul din flotoarele obligatorii ale barcii (o masa de spuma poliuretanica) si uneori „camera ancorei”;
• Flotabilitatea sau starea de plutire – este una din principalele calitati nautice ale unei ambarcatiuni. Reprezinta capacitatea acesteia de a pluti cu o incarcatura data si la un pescaj determinat de legea echilibrului dintre greutatea navei si aceea a volumului de apa dezlocuit de partea sa imersa.
Orice ambarcatiune dispune de o flotabilitate efectiva, asigurata de volumul etans al carenei corespunzator liniei de plutire de plina incarcare şi de o rezerva de flotabilitate, asigurata de spatiul etanş al operei moarte, determinat de bordul liber si destinata sigurantei in navigatie pe ape agitate si in cazuri de inundare partiala. Rezultanta fortelor de flotabilitate are punctul de aplicatie in centrul de flotabilitate, care este centrul de carena. In cazul barcilor din fibra de sticla, rezerva de flotabilitate asigura plutirea barcii si in cazul rasturnarii acesteia, prin „flotoarele obligatorii” situate in spatiul prora, pupa si in peretele bordajului sau al carenei (cerinta obligatorie prin lege);
• Pescaj – inaltimea de la chila pana la linia de plutire a unei ambarcatiuni.
• Ruliu – oscilatie de rotatie „laterala” a unei ambarcatiuni, in jurul axei sale longitudinale;
• Babord – partea din stanga unei ambarcatiuni (privind de la pupa spre prora);
• Tribord – partea din dreapta unei ambarcatiuni (privind de la pupa spre prora);
marți, 20 iunie 2017
Perioade favorabile de pescuit ale diferitelor speci de pesti
Caleandarul Pescarului
Deoarece conditiile climatice nu sunt aceleasi in toti anii, ar fi imposibil sa se indice cu precizie ce pesti se vor prinde intr-o anumita perioada a anului si la ce momeli anume. Este insa sigur ca pescuitul va fi cu atat mai fructuos cu cat temperatura apei este mai apropiata de temperatura optima de hranire a pestelui cautat (scobarul 11 C, linul 16 C, stiuca 17 C, crapul 19 C , pastravul fantanel 10-12 C, pastravul curcubeu 14-19 C, babusca, cleanul, mreana, obletul, platica, rosioara 15 C etc.).
Pentru pestii pasnici, se observa ca momeala este in general preferata in functie de varietatea de hrana naturala specifica anotimpului respectiv; astfel vara predomina momeala vegetala iar in rest cea animala.
Perioada cea mai favorabila de pescuit este cea cu temparatura apei cea mai apropiata de temperatura optima de hranire a speciei respective de peste.
Dar acest tabel nu reprezinta decat o caracteristica generala. Oricine stie ca sunt si alti factori care determina sansele in pescuit. O racire brusca a vremii determina o inactivitate in hranirea pestilor si deplasarea acestora spre locuri mai adanci. Nu mai vorbim si de calitatea apei, aceasta fiind un factor hotarator in prezenta pestilor.... Daca presiunea atmosferica stagneaza, sau este in crestere, fiind combinata si cu o temperatura favorabila (temperatura ambianta cu cca 1-5 grade mai mare ca cea a apei).
sâmbătă, 17 iunie 2017
Temperatura si gradul de oxigenare a apei
Temperatura si gradul de oxigenare a apei
Din punct de vedere al patrunderii luminii, in straturile superficiale ale apei are loc o incalzire a acesteia, o intensitate crescuta a fotosintezei si implicit o buna oxigenare a apei. Aceste ape au productivitate primara ridicata si reprezinta mediul cel mai favorabil faunei piscicole.
Solubilitatea oxigenului in apa este insa invers proportionala cu temperatura. Cu cat apa este mai rece cantitatea de oxigen dizolvat este mai mare. Prin urmare in perioada de vara, in apele cu vegetatie excesiva, transparenta scazuta si temperaturi ridicate, se instaleaza un anumit deficit de oxigen, situatie in care pestii se retrag la umbra, in apele mai reci, iar instinctul de hranire este la cote minime. In timpul caldurilor de vara, acest fenomen este maxim in intervalul dintre orele 10 - 17.
Temperatura apei este in continua schimbare, functie de conditiile atmosferice si anotimp. Se stie ca apa se incalzeste relativ repede, dar se raceste mai lent decat uscatul sau aerul. Stim de asemenea ca densitatea si greutatea specifica maxima a apei se inregistreaza la temperatura de 4 gr.C, masele de apa avand aceasta temperatura situandu-se la fundul lacului, de exemp. In zona climatica a tarii noastre, functie de anotimp, apa lacurilor adanci inregistraza doua perioade de stratificare si doua perioade de circulatie verticala (omogenizare).
De mentionat ca in lacurile si baltile de mica adancime, stratificarea termica are loc doar in timpul zilelor calduroase si este de scurta durata deoarece vanturile si noptile racoroase pot determina uniformizarea temperaturilor apei din lac => in 24 de ore poate avea loc intreaga scara a variatiilor termice, care in lacurile adanci are loc in cadrul unui ciclu anual.
Ce semnificatie are acest fenomen pt. pescarul sportiv?
- pestii nerapitori hranindu-se la intensitate maxima la temp. ale apei de aprox. 24 gr.C; zilele in care aceasta temperatura este dominanta, in masa apei, sunt cele mai "prinzatoare" pt. aceasta categorie de pesti.
- pestii rapitori se hranesc cel mai activ la temp. ale apei de 16 - 18 gr.C, temperatura la care miscarea "albiturii" este mult diminuata; astfel se explica "varfurile" de primavara si toamna in cazul pescuitului la rapitori.
duminică, 11 iunie 2017
Momirea cu ajutorul lansetei
Momirea cu ajutorul lansetei
Aceasta este poate cea mai eficienta metoda, avand in vedere ca nada si momeala ajung exact in acelasi loc.
Singura problema pare a fi insa cantitatea de nada pe care o poti trimite, mai ales daca folosesti o lanseta usoara. Insa, dupa cum am spus, exista mai multe metode si, in plus, calitatea nadei conteaza enorm.
Nadirea cu ajutorul lansetei se face folosind momitorul, firul solubil, saculetul PVA sau racheta.
Momitorul (arc) - Reprezinta de departe cea mai cunoscuta si impamantenita metoda de nadire. Acest arc se poate umple cu pasta dintr-o anumita momeala sau amestec de momeli. Trebuie sa aveti grija sa folositi un momitor de culoare inchisa pentru ca el, in apropierea nadei, sa nu sperie pestele.
Saculetul PVA - Poate unul dintre cele mai interesante moduri de nadire, saculetul solubil este chiar o solutie ok. De ce spun asta? Pentru ca in acel saculet, pe langa nada puteti pune si montura cu carlig. In apa, in cateva minute firele se topesc, iar continutul eliberat in acelasi loc. Retineti inca un aspect important, si anume acela ca astfel nici nu va mai puneti problema incurcarii firului.
Firul solubil - Este foarte bun pentru boabe de porumb, care reprezinta un deliciu pentru crap. Boabele de porumb se trag pe croseta, apoi se pun pe firul solubil si se leaga firul, cu ambele capete, de montura. Urmeaza lansarea si, oadata in apa, firul se va topi lanad boabele libere exact langa momeala.
Racheta - Este o teava din plastic ce are la capatul superior o camera cu aer, iar in capatul interior un sistem de prindere. Intradevar, duce o cantitate de nada mai mare, dar trebuie lansata cu altceva decat lanseta cu care pescuiti. Si, in principiu, trebuie sa lansati racheta in acelasi loc (necesita o mare precizie) unde este momeala si asta o faceti cu o lanseta de putere mare.
duminică, 14 mai 2017
Pescuitul in apele de ses
Pescuitul in apele de ses
Cea mai mare parte a apelor din Romania in care poate fi practicat pescuitul sportiv atat ca lungime, cat si ca suprafata este alcatuita din raurile si lacurile din regiunile de ses. Acestea cuprind in primul rand Dunarea (1072 km), care impreuna cu cele trei brate din Delta: Chilia, Sulina si Sfantu Gheorghe, totalizeaza peste 1500 km. Principalele rauri sunt: Muresul, Oltul, Somesul, Jiul, Siretul, Prutul etc., curg pe cele mai lungi portiuni si se varsa tot in regiunile de ses.
In zonele de ses se afla si majoritatea lacurilor: lagunele cu apa dulce din apropierea litoralului Marii Negre, din care fac parte si lacurile Razelm, Sinoe, Zmeica si Golovita; laculrile de acumulare din sistemele hidroenergetice de la Portile de Fier I si II; lacuri naturale, mai mici sau mai mari (Snagov, Caldarusani, Cernica, etc.), lacurile de acumulare (Varsolt, Surduc, Gilau etc.), balti naturale sau iazuri amenajate, lacuri de acumulare hidroenergetice pe Olt, Bistrita, Cibin etc.
Fiecare dintre tipurile de ape de ses enumerate are conditii hidrologice si hidrobiologice specifice, dispune de o anumita flora si fauna autohtone. Conditiile de mediu, caracteristice diferitelor tipuri de ape de ses, determina calitatea in ceea ce priveste speciile de pesti ce traiesc in aceste ape, dar si cantitatea in cadrul speciilor respective.
Pestele cel mai reprezentativ din portiunile de ses ale raurilor noastre este crapul (Cyprinus carpio), dar pe langa el se afla in numar mare si linul (Tinca tinca), carasul (Carassius auratus), platica (Abramis brama), cosacul cu bot ascutit (Abramis ballerus), cosacul (Abramis sapa), batca (Blicca bjoerkna), babusca (Rutilus rutilus), obletul (Alburnus alburnus), sabita (Pelecus cultratus). Viteza redusa a cursului raurilor din acest zone, precum si cantitatile mari de substante dizolvate in apa creeaza conditii optime pentru dezvoltarea organismelor vegetale (fitoplancton) si animale (zooplancton) care plutesc in rauri sau lacuri si care constituie hrana abundenta atat pentru puietul, cat si pentru exemplarele mature ale speciilor de pesti.
Lacurile, baltile, precum si celelalte tipuri de ape statatoare din regiunile de ses si raurile lent curgatoare, cu multe meandre, sunt marginite de o vegetatie acvatica luxurianta, formata din stuf, papura, pipirig etc. in multe locuri din Delta, aceste plante acopera suprafete intinse. Adancimea apei variaza, speciile mai mici de pesti abunda, motive pentru care si pestii rapitori gasesc aici conditii optime. Principalii reprezentanti ai acestora sunt: stiuca (Esox lucius), somnul (Silurus glanis), salaul (Stizostedion lucioperca), salaul vargat (Stizostedion volgense), bibanul (Perca fluviatilis), avatul (Aspius aspius), ghibortul (Acerina cernita), rasparul (Acerina schraetser), somnul pitic (Ictalurus nebulosus).
In afara de speciile amintite, aceste ape adapostesc inca multe alte specii, de obicei de talie mica si pasnice, care constituie, in parte, hrana pestilor rapitori (stiuca, salaul, somnul etc.). Amintim astfel obletul (Alburnus alburnus), rosioara (Scardinius erythrophthalmus), vaduvita (Leuciscus idus), tiparul (Misgurnus fossilis), plevusca (Leucaspius delineatus), porcusorul (Gobio gobio), tiganusul (Umbra krameri).
Lacurile si baltile de revarsare de-a lungul Dunarii, precum si lacurile din preajma tarmului marii sunt populate de ghidrin (Gasterosteus aculeatus), palamida de balta (Pungitius platygaster), moaca de bradis (Proterorhinus martnoratus), porcusorul de nisip (Gobius kessleri), guvidul de balta (Gobius fluviatilis).
Dintre speciile migratoare de pesti trebuie amintita anghila (Anguilla anguilla), care poate fi pescuita in Dunare si pe cursul inferior al unora dintre afluentii sai.
Cega (Acipenser ruthenus) constituie captura cea mai de pret, mai ales pentru pescarii profesionisti si sportivi de pe Dunare.
In apele de ses se pot pescui si alte specii: unele dintre acestea migreaza din mare si se stabilesc temporar (pentru a se reproduce sau pentru a petrece aici iarna) in Dunare. Astfel de pesti sunt: morunul (Huso huso), viza (Acipenser nudiventris), nisetrul (Acipenser guldenslaedti), pastruga (Acipenser stellatus). Tot pentru a se reproduce scrumbia de Dunare (Alosa pontica) si rizeafca (Alosa caspia nordmani) migreaza primavara, in numar foarte mare din Marea Neagra in Dunare.
Sursa:http://pasiuneapescuitului.blogspot.ro/search/label/La%20pescuit
joi, 11 mai 2017
Solunar
Solunarul
Orice pescar trebuie sa stie ce este un solunar pentru o partida mai reusita de pescuit. „Solunar” vine din limba latina, fiind compus din cuvintele „so” (soare) si „lunar” (luna). Pestii au tendinta de a se hrani intens la intervale de timp, determinate de influenta soarelui si a lunii asupra pamantului, respectiv fazele lunii.
Din aceasta cauza, in 1926, John Alden Knight, pune bazele teoriei solunarelor, iar mai tarziu, construieste un tabel care pune in evidenta zilele optime in care pestii se hranesc intens.
Folosind acest tabel, reusitele pescaresti pot fi net superioare, bineinteles corelate cu o temperatura potivita a apei si o presiune atmosferica stabila.
Nu uitati solunarul este doar unul dintre factorii care influenteaza o partida pescuit, restul ar fi nivelul apei, vantul, ploaia, norii, directia vantului, presiunea atmosferica. Dintre toti factorii solunarul reprezinta 10%.
marți, 9 mai 2017
Catch & Release (Prinde si Elibereaza )
Catch & Release
Prinde si elibereaza, este cea mai frumoasa metoda de pescuit sportiv, si ar trebui sa fie agreata de cat mai multi pescari sportivi. Ocrotirea mediului este cel mai important lucru pentru pescari si nu numai. Aceasta metoda, din fericire, a devenit foarte raspandita in randul pescarilor sportivi de la noi, ceea ce nu poate decat sa ne bucure.
Dar sa vedem care sunt etapele unui astfel de pescuit, unde pestele trebuie sa fie tratat cu foarte mare atentie. Pescarul sportiv trebuie sa dea dovada de respect fata de captura sa - pestele, fata de partenerul sau.
Scoaterea pestelui - trebuie sa va asigurati ca minciogul ,salteaua de primire este la indemana nu sa alergati dupa el ca se panicheaza si vine mai greu la mal,tineti batul cu varful in sus la fel si gura pestelui.dupa ce este in minciog lasati-l 2-3 minute sa-si revina pregatindu-va aparatul fotocare sigur este in apropiere.
Asezarea pe salteua de primire - lasati pestele doar cand nu se mai zbate asteptati pana se calmeaza. Trebuie intotdeauna sa aveti apa pentru a uda pestele in momentul asteptarii pentru a fi fotografiat.
Scoaterea carligului - se poate extrage cu degetele dar daca este agatat in interior se poate folosi clestele. Aici trebuie avut grija sa nu ranim pestele invartind forcepsul in gura.
Tratarea pestelui - se examineaza pestele pe ambele parti si trebuie sa tratam orice leziune sau taietura se folosesc spray-uri antiseptice
Cantarirea - cel mai simplu mod si sanatos pentru peste este cantarirea direct din minciog, si mai elegant este sa folositi un sac special pentru cantarire.
Fotografierea - aparatul trebuie sa fie pregatit, se ridica pestele de pe salteaua de primire si se poate fotografia. Aveti grija de multe ori peste va contra si scaparea lui poate fi fatala, decesul poate surven oricand, chiar si dupa eliberare.
Eliberarea pestelui- se pune pestele in apa in pozitie verticala se manevreaza de cateva ori pe directia in fata inapoi pentru a se ventia branhiile. Cand este refacut acesta va pleca .
Abonați-vă la:
Postări (Atom)