LOSTRITA(Hucho hucho)
Riveranii ii mai spun:lostoca,lostita,lostuca,puica.
Cu toate ca putini pescari vor avea prilejul sa pescuieasca vreo data lostrita,nu se poate sa nu pomenim de ea.Este cel mai mare peste ,din familia salmonizilor,care traieste in apele noastre,familie din care mai fac parte pastravul si lipanul,si a carui prindere in undita constituie cel mai frumos trofeu pescaresc.In acelasi timp este una dintre vietatile alese ale tarii noastre ,pe cale de disparitie ,dewclarat monument al naturii.Odinioara traia in multe rauri mari de munte ale tarii noastre:in Cerna,Olt,Jiu,si Lotru.Astazi se mai gaseste in Bistrita si Viseu.Ca raspandire este un peste specific bazinului dunarean si nu traieste decat in unele ape tributare acestui fluviu(Germania,Slovacia,Austria,si Romania)Locul de trai este in raurile mari de munte cu debit mare ,incepand de la limita de sus a zonei mrenei ,urcand in zona lipanului .O vom gasi in valtorile tumultoase ale apelor ce se zbat intre stanci ,sub cuptoarele sapate de apa in malurile abrupte ,in dorne(bulboane),sub stancile pravalite in rau,locurile adanci unde lostrita isi are locul ei de panda.Are trupul alungit ,cilindric,asemanator cu al pastravului .Pana la varsta de un an are un colorit cenusiu pe spate ,argintiu pe coaste si pe burta .Cu timpul i se inchide culoarea ,pana ajunge pe spate vanata-plumburie ,apoi vanata-roscata,cafenie,cu pete negre lunguiete.Are o gura mare ,cu dinti puternici .In apele noastre lostrita ajunge pana la o greutate de 14-15kg.in mod exceptional 18kg.Peste extrem de hraparet ,se hraneste cu larve ,insecte,pesti(zglavoci,boisteni,pastravi,lipani,cleni,mrene etc.)in care se repede cu lacomie din locul ei de panda.Vaneaza mai cu seama noaptea si asa se explica de ce masurile de ocrotire in vigoare opresc pescuitul lostritei-ca si al celorlalti salmonizi-noaptea.Epoca de reproducere este primavara ,incepand din luna aprilie si pana la mijlocul lui mai .Atunci este timpul cand paza lostritei trebuie sa fie intarita.Cresterea este rapida :in al 4-lea an masoara 60cm.lungime si depaseste greutatea de 2kg.Legal,pescuitul ei incepe la 1 iunie si se incheie in ultima zi a lunii februarie.Recoltarea lostritei ,oferind un pescuit de mare sportivitate,legiuirile noastre au scos peste din exploatarea industriala ;pescuitul ei nu este ingaduit cu nici o altfel de unealta ,decat undita.Sezonul prielnic pescuitului incepe toamna ,din luna septembrie ,dupa ce cade bruma si dureaza pana la inghetul apei .Un timp foarte bun este acela cu ceata ,pe un cer inchis sau pe o ploaie usoara cu lapovita.Metodele de pescuit sunt variate:
a)Cea mai simpla este cea cu momeli naturale :pestisori morti(zglavoci,clenisori,mrene etc.)sau broaste.O varga lunga robusta de aproape 5-6m lungime prevazuta cu o mulineta larga ,pe care se infasoara o sfoara de matase impregnata si ceruita ,rezistand la o greutate de 10-15kg.sau un fir de nailon lung de 60-100m,sunt cele mai potrivite acestui pescuit.La capatul firului se va lega o struna de nailon 50-60/100,terminata cu un fir subtire de otel,de 15-20cm.lungime.Pestisorul momela se prinde de un carlig dublu cu plumb sau cu carlig triplu nr.3 .Foarte bun ca nada naturala e pestisorul mort ,prins in monturi.Momeala fixata in montura se lanseaza spre acele locuri ale apei in care banuim prezenta unei lostrite.Conducand nada fie din varful vergii ,fie manevrand sfoara cu mana stanga ,o plimbam prin adancuri ,prin bulboane ,pe langa obstacole etc.,ca sa dam impresia ca pestele inoata.Daca simtim atacul brutal al pestelui ,intepam printr-o miscare scurta data din pumn.Bune rezultate se obtin momind cu broasca.Broasca omorata se prinde in carligele monturii(la nevoie,spre a se fixa si mai bine,o legam cu un fir de ata de culoare asemanatoare)Picioarele broastei vor fi frante si lasate sa atarne libere ,astfel ca ,miscandu-se liber in curentul apei,sa dea impresia ca broasca inoata.Toamna tarziu o atare nada este foarte "apreciata"de lostrita ,asa ca trebuie sa ne ingrijim s-a avem din timp pregatita .Broastele vor fi adunate si pastrate vii pe fundul unui butoi captusit cu muschi verde si umezit ,pe care vom avea grija sa-l spalam din cand in cand .Se vor tine la adapost ca sa nu moara de frig.
b)Dar dintre toate,metoda cea mai sportiva si cea mai potrivita pescuitului lostritei este aceea cu naluci.Ea ne ingaduie sa exploram apa la distante mari ,la care de obicei se afla tainite4le pestelui,
in raurile mari in care traieste .Ca unelte vom folosi o lanseta mai puternica si mai lunga de 2-2,40m .Unii prefera insa lanseta pentru doua maini ,de 2,40-3,60m,cu care se poate arunca mai departe si conduce mai usor naluca.Mulineta va fi oricare din cele pentru lanseu.Sfoara sau firul de nailon vor fi aceleasi pe care le-am amintit mai sus,afara de cazul intrebuintarii mulinetei cu tambur fix,unde un fir de nailon de 40-50/100 este suficient.Ca nada putem arunca momeli naturale in montura ,ca in metoda precedenta,dar le vom folosi mai ales pe cele artificiale(nalucile)specifice folosirii lanseului.In primul rand se recomanda lingura ,verificata ca foarte atragatoare pentru lostrita,in cazul in care conditiile de functionare obligatorii unei naluci bune ;greutatea ei depinde de puterea lansetei si grosimea firului .La o lanseta pentru o singura mana ,cu fir mai subtire ,greutatea nu va depasi 14-18g,lucrand cu o lanseta mai puternica ,pentru doua maini ,greutatea practica a nalucii va varia intre 18-22g.Dintre pestisorii artificiale ii vom prefera pe cei din lemn ,ondulati,sau cu cap metalic.Sunt foarte buni cei prevazuti cu o barbie de celuloid ,metal sau cauciuc ,care le ingaduie sa evolueze si in plan vertical,imitand pestisorii ce se joaca,inotand in toate straturile apei ,si la care lostrita se repede uneori cu furie.Foarte bun randament au nalucile de lemn care imita soarecii.Pentru linguri ,marimea carligelor triple va fi nr.1-3 ;pentru pestii artificiali nr.3-5 .Lostrita fiind un peste insectivor ,amatorii de pescuit cu masca artificiala o vor putea prinde mai ales vara ,folosind la acest pescuit o varga mai solida decat aceea pentru pastravi ,iar ca mustele artificiale ,cele de talie mare (ca pentru somon),cu trupul mai paros(tip Palmer)sau musca cunoscuta sub denumirea de Laifliege,
montate pe carlige nr.4-6.Agatarea unei lostrite in carligul unditei va da pescarului clipe de emotie,vrednice de amintit in tot restul vietii sale .Lupta si manevrarea pestelui ,spre a-l obosii ,se va conduce in raport cu talia si puterea lui ,si va dura pana la totala lui istovire.A incerca sa scoatem "peste cap"sau "de autoritate"(prin forta)un peste de o asemenea talie si greutate ,inseamna a capitula in fata puterii pestelui ,prin ruperea strunii ,a sforii sau chiar a vergii.La acest pescuit este necesar sa avem mereu la indemana un minciog cu gura larga ,dar si mai bine un carlig special(gafa)Dimensiunea minimala la pescuit ,atunci cand se aproba ,reamintim,autorizatie speciala ,este de 65cm
Sursa:"Pescuitul de A la Z -Ghidul pescarului sportiv"