Aspretele (Romanichthys valsanicola)
*Pescarul Singuratic
*Specie de pesti
*Foto:Licenta PEXELS
Este un pește dulcicol, de 10–12 cm, din familia percidelor, din apele repezi de munte, cu fund pietros din România.
În trecut era răspândit în cursul de munte al raului Arges și al afluenților săi: Valsan și Raul Doamnei. În prezent arealul este limitat numai la o porțiune de 1 km din cursul superior al râului Vâlsan în amonte de satul Bradetu și există pericolul dispariției sale. Este o specie endemica apelor din România. Aspretele este o fosilă vie având o vechime de peste 65 de milioane de ani, fiind contemporan cu ultimii dinozauri Este considerat cel mai rar pește din Europa și, după unele estimări, chiar din lume. A fost descoperit în august 1956 de Nicolae Stoica, student în anul doi al Facultatii de Biologie din Bucuresti și a fost descris ulterior de Margareta Dumitrescu, Petre Banarescu și Nicolae Stoica.
Are corpul alungit, aproximativ cilindric în regiunea anterioară, comprimat lateral în regiunea posterioară și acoperit cu solzi ctenoizi relativ mari. Capul este mare și ușor comprimat dorso-ventral. Gura este mică, așezată subterminal și este înzestrată cu dinți mărunți. Are două înotătoare dorsale, apropiate între ele, prima este scurtă și cu raze țepoase drepte, iar a doua cu raze moi. Înotătoarea anală are o bază scurtă. Înotătoarele ventralele sunt dispuse mult înainte. Coloritul corpului este brun-cenușiu pe spate, cu pete mai întunecate, iar abdomenul alb-gălbui. Câteva șiruri de pete întunecate străbat înotătoarele dorsale, pectorale și caudală.
Se hrănește cu larve de insecte acvatice. Depune icrele pe pietre, în a doua jumătate a lunii mai. O femelă depune aproximativ 120-150 de icre pe sezon. Nu are valoare economică.
NOTA:Estimările oficiale arată că populația de asprete este de 10-15 exemplare, care trăiesc pe o lungime de 1 kilometru în râul Vâlsan din Munții Făgăraș.
 |
| FOSILA VIE DIN VREMEA DINOZAURILOR |
.jpg)
