duminică, 3 septembrie 2017

Pescuitul in apele de ses



Pescuitul in apele de ses

Cea mai mare parte a apelor din Romania in care poate fi practicat pescuitul sportiv atat ca lungime, cat si ca suprafata este alcatuita din raurile si lacurile din regiunile de ses. Acestea cuprind in primul rand Dunarea (1072 km), care impreuna cu cele trei brate din Delta: Chilia, Sulina si Sfantu Gheorghe, totalizeaza peste 1500 km. Principalele rauri sunt: Muresul, Oltul, Somesul, Jiul, Siretul, Prutul etc., curg pe cele mai lungi portiuni si se varsa tot in regiunile de ses.
In zonele de ses se afla si majoritatea lacurilor: lagunele cu apa dulce din apropierea litoralului Marii Negre, din care fac parte si lacurile Razelm, Sinoe, Zmeica si Golovita; laculrile de acumulare din sistemele hidroenergetice de la Portile de Fier I si II; lacuri naturale, mai mici sau mai mari (Snagov, Caldarusani, Cernica, etc.), lacurile de acumulare (Varsolt, Surduc, Gilau etc.), balti naturale sau iazuri amenajate, lacuri de acumulare hidroenergetice pe Olt, Bistrita, Cibin etc.
Fiecare dintre tipurile de ape de ses enumerate are conditii hidrologice si hidrobiologice specifice, dispune de o anumita flora si fauna autohtone. Conditiile de mediu, caracteristice diferitelor tipuri de ape de ses, determina calitatea in ceea ce priveste speciile de pesti ce traiesc in aceste ape, dar si cantitatea in cadrul speciilor respective.
Pestele cel mai reprezentativ din portiunile de ses ale raurilor noastre este crapul (Cyprinus carpio), dar pe langa el se afla in numar mare si linul (Tinca tinca), carasul (Carassius auratus), platica (Abramis brama), cosacul cu bot ascutit (Abramis ballerus), cosacul (Abramis sapa), batca (Blicca bjoerkna), babusca (Rutilus rutilus), obletul (Alburnus alburnus), sabita (Pelecus cultratus). Viteza redusa a cursului raurilor din acest zone, precum si cantitatile mari de substante dizolvate in apa creeaza conditii optime pentru dezvoltarea organismelor vegetale (fitoplancton) si animale (zooplancton) care plutesc in rauri sau lacuri si care constituie hrana abundenta atat pentru puietul, cat si pentru exemplarele mature ale speciilor de pesti.
Lacurile, baltile, precum si celelalte tipuri de ape statatoare din regiunile de ses si raurile lent curgatoare, cu multe meandre, sunt marginite de o vegetatie acvatica luxurianta, formata din stuf, papura, pipirig etc. in multe locuri din Delta, aceste plante acopera suprafete intinse. Adancimea apei variaza, speciile mai mici de pesti abunda, motive pentru care si pestii rapitori gasesc aici conditii optime. Principalii reprezentanti ai acestora sunt: stiuca (Esox lucius), somnul (Silurus glanis), salaul (Stizostedion lucioperca), salaul vargat (Stizostedion volgense), bibanul (Perca fluviatilis), avatul (Aspius aspius), ghibortul (Acerina cernita), rasparul (Acerina schraetser), somnul pitic (Ictalurus nebulosus).
In afara de speciile amintite, aceste ape adapostesc inca multe alte specii, de obicei de talie mica si pasnice, care constituie, in parte, hrana pestilor rapitori (stiuca, salaul, somnul etc.). Amintim astfel obletul (Alburnus alburnus), rosioara (Scardinius erythrophthalmus), vaduvita (Leuciscus idus), tiparul (Misgurnus fossilis), plevusca (Leucaspius delineatus), porcusorul (Gobio gobio), tiganusul (Umbra krameri).
Lacurile si baltile de revarsare de-a lungul Dunarii, precum si lacurile din preajma tarmului marii sunt populate de ghidrin (Gasterosteus aculeatus), palamida de balta (Pungitius platygaster), moaca de bradis (Proterorhinus martnoratus), porcusorul de nisip (Gobius kessleri), guvidul de balta (Gobius fluviatilis).
Dintre speciile migratoare de pesti trebuie amintita anghila (Anguilla anguilla), care poate fi pescuita in Dunare si pe cursul inferior al unora dintre afluentii sai.
Cega (Acipenser ruthenus) constituie captura cea mai de pret, mai ales pentru pescarii profesionisti si sportivi de pe Dunare.
In apele de ses se pot pescui si alte specii: unele dintre acestea migreaza din mare si se stabilesc temporar (pentru a se reproduce sau pentru a petrece aici iarna) in Dunare. Astfel de pesti sunt: morunul (Huso huso), viza (Acipenser nudiventris), nisetrul (Acipenser guldenslaedti), pastruga (Acipenser stellatus). Tot pentru a se reproduce scrumbia de Dunare (Alosa pontica) si rizeafca (Alosa caspia nordmani) migreaza primavara, in numar foarte mare din Marea Neagra in Dunare.


Sursa: http://pasiuneapescuitului.blogspot.ro/search/label/La%20pescuit