marți, 6 septembrie 2016

Pescuitul cu pluta



PESCUITUL CU PLUTA

Este caracteristic pescuitului stationar in ape linistite.
Pescarul isi alege un loc pe care il considera bun ;cu ajutorul plumbisorilor cufunda momeala ,sustinuta de pluta de pe sfoara ,la adancimea dorita si asteapta ca pestele sa vina sa o apuce .Se mai muta din loc in loc ,dar umbla putin ,popasurile lui fiind lungi.Din cand in cand scoate undita din apa ,controleaza momeala,,o schimba daca este nevoie ,apoi o cufunda in acelasi loc sau ceva mai departe .Din pricina numarului redus de miscari ,unduitul cu pluta constituie doar scoala elementara a pescarului.Iata de ce pescuitul cu pluta a fost si mai este inca socotita de multi ,pe nedrept,ca nu poate fi incadrata in categoria sporturilor .E adevarat ca ,de obicei,pescarul incepe sa practice pescuitul sportiv cu pluta,dar in acelasi timp respectiva metoda de pescuit isi are gradele ei de perfectionare ,atingand o adevarata maiestrie in final.Apoi aproape toti pestii nerapitori se pescuiesc cu pluta.La fel pescuim si la stiuca si la alti pesti rapitori mari,iar nimeni nu poate sa spuna ca prinderea lor este un lucru foarte simplu.Este pescuitul obisnuit si la indemana oraseanului care,in orele sale libere iese la balta sau la raul din apropiere ca sa prinda cativa pesti.Uneltele mai fine si mai variate ,folosite in prezent ,solicita mai multa maiestrie din partea unditarului,pescuitul cu pluta devenind mai placut ,mai sportiv.Potrivirea plutei se va face in functie de pestii cautati .Cu alte cuvinte ,trebuie sa asigure cufundarea momelii la mai putin de un lat de palma deasupra albiei ,intre ape sau chiar aproape de suprafata.Deoarece albia apei nu este egala,iar curentul duce momeala mai incet sau mai repede si o inalta ,nada isi schimba pozitia .Din aceasta cauza,pescarul poate sa aiba surprize ,adica sa prinda din acelasi loc diferite specii de pesti.Cand momeala ajunge aproape de suprafata ,se poate arata avatul rapitor ,iar cand ramane la fund ,va atrage mreana ,crapul,linul,,carasul,platica etc.pesti iubitori de adancime.In general pe rapitori -si mai ales la stiuca ,care se prinde bine in undita cu pluta -,potrivim nada mai aproape de suprafata.Undita trebuie sa fie bine proportionata .Intre partile ce formeaza undita -varga,sfoara,struna,pluta,carlig-trebuie sa existe o desavarsita armonie.De pilda,nu are rost sa pescuim cu o varga teapana si cu un fir prea subtire -sau invers-dupa cum un plumb prea greu va face pluta neutilizabila ,tragand-o dupa el la fund.Sa ne ferim de undita prea greu de manuit.Cu o varga elastica ,cu o sfoara de grosime mijlocie ,cu o struna de nailon de buna calitate de 30/100,dar neuzata si fara noduri ,avand si mulineta ,putem tot atat de bine sa scoatem din apa si pesti mai mici si de talie mare.Pescuitul cu unelta fine procura o reala placere pescarului amator de sport adevarat.O varga intre 3 si 4 metri va fi destul de lunga si pentru aruncarile moderate ,cerute de acest fel de pescuit .Varga va fi cat mai usoara ,de buna calitate si mladioasa deoarece ne putem astepta sa prindem si pesti mari ,mulineta-oricat de simpla -ne va fi de folos.Daca avem mulineta,sfoara,struna cat si carligul vor putea sa fie cat mai fine ,fapt ce usureaza ademenirea prazii,Sfoara lunga-,pana la 30 cm. in cazul mulinetei mai scurte sau cand n-avem mulineta -,va fi aleasa ca sa suporte 10-15 kg.cu toate ca rareori vom putea prinde un peste de o asemenea marime.Plumbul cat de usor ,nu va trece de 15 g.nici chiar cand voim sa lansam ceva mai departe ,la pescuitul stiucii ,pescuind cu pluta la stiuca ,in carlig avem peste viu .
Cu cat mai mult va rezista si cu cat mai vioi va inota pestisorul,cu cat struna va fi mai subtire si plumbul mai usor .De obicei este de ajuns un plumb de 8-10 g.In apele curgatoare este necesar un plumb mai greu decat in cele statatoare.Pluta trebuie sa fie cat mai putin vizibila si potrivita in asa fel incat sa suporte greutatea si sa ramana in pozitia oblica.Sa ne ferim sa alegem carlige prea mari ,in comparatie cu momeala pe care o utilizam si cu pestii pe care nadajduim sa-i prindem.Multi dintre pescari fac o atare greseala.De asemenea sa nu folosim o struna prea groasa ,o struna subtire este mai putin vizibila ,se mladiaza mai bine ,avertizeaza mai rar pestele care a prins nada.Chiar pescuind la stiuca ,nu este nevoie de struna de otel .Se spune ca stiuca ,cu dintii ei multi si ascutiti ,sfasie struna din fir de nailon .Dar nu stiuca o sfasie ,ci pescarul care o smuceste brutal si o trece de-a lungul dintilor -ferastrau.De altfel cu cat stiuca este mai mare ,cu atat riscul este mai mic ,pentru ca are dintii mari ,grosi.Apoi lasandu-i timpul necesar ,ea va incepe sa inghita pestisorul .Acesta ii va ajunge in gatlej ,iar struna,in coltul gurii ,unde nu are dinti sfasietori.Sfoara ,cu cele de pe ea ,se arunca de obicei printr-o pendulare inainte si inapoi coborand varga numai atunci cand momeala a ajuns deasupra locului unde dorim sa cada.Pescuitul stiucii cere o lansare ceva mai lunga ,fara sa se asemene insa cu aceea de la pescuitul aruncat ,sau de la pescuitul cu muste artificiale.In apele curgatoare ,carligul cu momeala va fi aruncat ceva mai sus de locul unde credem ca se gaseste peste,asa incat,pana sa ajunga aici ,nada sa aiba vreme sa coboare atat cat ingaduie pluta.Apoi conducem cu varga ,pluta,care se duce incet la vale ,pana cand struna nu mai ramane atarnata perpendicular ,ci este trasa de curent.In acel moment ridicam undita si repetam intreaga miscare.Se intampla ca,tocmai cand voim sa ridicam undita din apa ,sa fie la momeala un peste ,care a prins atat de lin ,incat pluta nu a dat nici un semn de aceea ,inainte de a ridica ,vom smuci usor struna ,smucitura ce scoate uneori pestele viclean.Dar si acesta ,ca si toate miscarile noastre ,nu trebuie sa fie brutala ,ci doar o tremurare a vergii.In acest fel de pescuit inteparea pestelui o vom face intotdeauna cu o oarecare intarziere.Daca nada este naturala ,iar noi suntem linistiti si uneltele destul de fine ,pestele nu va observa nimic care sa-l alarmeze si va incepe sa manance fara teama .Ii vom lasa timp ca sa prinda bine momeala ,apoi ii vom raspunde cumpatat ,scurt..In principiu inteparea se va face atunci cand vedem ca pluta se scufunda incet.Dintre pestii rapitori ,pescuim cu undita cu pluta :stiuca,avatul,salaul,bibanul,si somnul.La pestii mari ,nada este pestisorul viu prins in carlig prin buze sau de inotatoarea de pe spate .Pestii nerapitori ,aproape fara exceptie ,se pescuiesc cu pluta ,la adancimea si cu momelile potrivite fiecarei specii.Pescuitul cu pluta este o etapa prin care trebuie sa treaca fiecare pescar incepator.


Sursa:"Pescuitul de la A la Z-Ghidul pescarului sportiv"