marți, 16 august 2016

Struna (Naylon)



Reusita pescuitului depinde in cea mai mare masura de faptul ca pestele ,care isi cauta hrana ,sa nu observe ca momeala ce i-o intindem are ceva neobisnuit si mai ales ca are o prelungire;sfoara De aici staruinta pescarilor ca macar acea parte a sforii ,ce se scufunda sau pluteste ,sa fie cat mai putin vizibila .De acea la capatul sforii se leaga “struna”;un fir facut dintr-un material mult mai subtire si mult mai putin vizibil ;exista strune facute din diferite materiale.Pescarii batrani folosesc inca firul alb,din coada de cal .Cu toate progresele facute in negocierea altor tipuri dr strune ,nu s-a ajuns ca aceasta sa aiba insusirea celei de par de cal ,aceea de a fi aproape invizibila in apa.Totusi acest fel de struna nu mai este folosit decat rareori ,deoarece este mai putin rezistenta decat celelalte si pentru ca putini pescari si-o pot procura si confectiona .Pana in anii ultimului razboi mondial ,pescarii foloseau fire de matase la confectionarea strunelor de undita.Aceste produse foarte cautate ,au ramas de domeniul trecutului.
*Fir (crin) de Florenta-extras din punga serigena a viermilor de matase ,in momentul cand acesta este pe deplin dezvoltat si pe punctul de a-si face gogoasa .Firele lungi de 25-40m ,sunt prelucrate dupa anumite procedee ,trefilate si sortate pe grosimi si calitati.
*Fir japonez sau guta -de unde a ramas si astazi denumirea de “guta”;pe care o folosesc pescarii cand vorbesc de firele de pescuit -se obtin din fibre de gogosi de matase ,amalgamate si intarite in formol.Foarte rigide cand sunt uscate ,trebuie umezite cu una-doua ore inainte de a le lega ,spre a deveni suple.
*Fir de naylon-fir foarte rezistent ,elastic,suplu,si care a inlocuit definitiv firele de matase .El are avantajul ca se gaseste la toate in toate magazinele cu articole de sport ,in orice lungime si grosime ,nu se inoada atat de usor ca firul de Florenta,nu are nevoie de umezire inainte de intrebuintare.In diverse metode de pescuit -in afara de cea cu musca artificiala ,in care se foloseste numai ca si struna -naylonul inlocuieste si sfoara de matase ,putandu-se infasura direct pe mulineta.Dezavantajele lui sunt urmatoarele:este foarte inflamabil,arde integral si cu mare repeziciune ;locul unde s-a produs un nod devine punct nevralgic la rupere,astfel ca trebuie mereu verificat iar nodurile trebuie desfacute cu rabdare ,cu ajutorul unui ac cu varful bont;in cele mai dese cazuri este bine sa inlocuim complet intreaga struna pe care s-au facut noduri.Firele de naylon se gasesc in bobine mici de 10 si 25m si in mosoare de 50-100-200m.La cumparare trebuie sa ne convingem de supletea lor .Un fir prea rigid este inapt pentru pescuitul cu naluci,dupa cum un fir de naylon prea elastic nu este recomandabil ;el ia forma tamburului mulinetei pe care este infasurat.L afiecare lansare vom vedea naluca pornind si tragand dupa ea un fir spiral ,ceea ce va avea ca rezultat o lansare scurta si imprecisa.Rezistenta firelor de naylon difera dupa grosimea lor si variaza dupa marca lor de fabricatie.In medie firele de naylon de calitate buna trebuie sa aiba ca rezistenta valorile de mai jos:
Grosimea firului(sutimi de mm)——-Rezistenta (kg)
10/100————————————– 0kg 500
12/100————————————– 0kg 650
14/100————————————– 0kg 850
16/100————————————– 1kg
18/100 ————————————- 1kg 200
20/100 ————————————-1kg 400
22/100————————————–1kg 650
24/100 ————————————-2kg
26/100 ———————————— 2kg 350
28/100 ———————————— 2kg 700
30/100————————————- 3kg
32/100 ————————————-3kg 300
35/100————————————- 3kg 800
40/100 ———————————— 4kg 800
45/100————————————- 5kg 800
50/100————————————- 7kg
60/100————————————- 9kg
70/100————————————- 14kg
80/100————————————- 20kg
100/100 ———————————–33kg

Asupra culorilor firelor din care se confectioneaza strunele au existat intotdeauna discutii intre pescari.Sa stabilit ca un fir de culoare alba sau usor albastruie este cu mult mai invizibila in apa decat cele de alte culori.Toate tipurile de strune se uzeaza mai repede decat ar crede pescarii.Prin frecarea de pamant,de pietre,prin indoire,noduri,etc.,struna se deterioreaza si plesneste.De acea trebuie controlata des ,chiar de mai multe ori in decursul unei partide de pescuit,iar partea deteriorata ,sau chiar toata ,trebuie inlocuita imediat.La unditele pentru pestii care au dintii ascutiti ,se monteaza strune din sarma galvanizata sau din otel.Lungimea strunei variaza dupa felul pescuitului.In general trebuie sa ne straduim ca in apa sau pe suprafata ei ,struna sa aiba cat mai putin din lungimea sforii.La pescuitul cu pluta ,cand folosim ca momeala rama ,de obicei ajunge o struna de 40-60cm .Struna lunga se cere numai la pescuitul cu musaca artificiala .In acest caz ea va fi de 2-3m ,dar nu mai lunga decat distanta dintre varful vergii si inelul de langa maner ,pentru ca la deplasarile din loc in loc,nu se va mai putea intinde paralel cu varga ,deoarece nodul din capat nu trece prin inelul din varful vergii ,iar struna se va agata la fiecare pas,Cand vrem sa facem o struna mai lunga ,vom alege fire de diferite grosimi ,pe care sa le putem aseza in asa fel ,incat spre sfoara ,struna sa fie mai groasa ,iar spre carlig din ce in ce mai subtire.Procedeul prezinta doua avantaje ,in partea de care se apropie mai mult pestele ,struna este mai subtire si deci mai putin vizibila ;apoi intr-o lupta prea grea ,struna nu poate rezusta ,sau daca se agat carligul in vreo radacina de unde nu-l mai putem scoate ,si trebuie sa fortam si sa rupem struna ,ruptura se va produce in partea mai putin rezistenta,de la capat,pierzand astfel numai aceasta parte a strunei.De exemplu pentru a lega o struna de pastravi -la pescuitul cu muste artificiale-lunga de 2,5m ,vom alege si vom lega doua fire da naylon de grosimi diferite de pida:spre carlig un fir de 16-18/100 de 1,3m lungime,iar spre sfoara un alt fir de aceiasi lungime ,gros de 18-20/100.Atunci cand legam intre doua fire de naylon -mai ales dintre cele subtiri-sau cand legam firul la carlig ,este bine sa facem dinainte,la capatul fiecarui fir ,un nod simplu bine strans ,astfel ca firele fiind foarte netede si lustruite ,aluneca usor si se desprind din nod.Nodul cel mai simplu de facut si in acelasi timp cel mai bun ,cu care legam laolalta firele unei strune este “nodul dublu”.Intinzand pana la capat firele ramase lungi ,cele doua noduri se apropie ,se alatura,formand unul singur.Tractiunea pe care o va exercita pestele nu va face decat sa stranga si mai mult legatura.Pescuind cu musca artificiala ,aplicam pe struna doua,trei sau chiar patru carlige .Cum vom confectiona o struna pentru mai multe musculite?Unul dintre carlige va fi legat in capatul strunei,iar celelalte pe niste fire ,lungi de cate 10-12cm ,atasate de-a lungul strunei,la o distanta de 50-70cm unul de celalalt ,deoarece pot salta pe suprafata apei ,firele scurte sunt denumite “saltatori”.Unora dintre pescari le place sa aiba mai multe artificiale gata legate pe saltatori si asa le vor atasa la struna,iar cand vor dori sa schimbe musca ,o vor desface cu saltatoare cu tot .Altii prefera struna cu saltatorile pe ea ,legand in varful acestora mustele ,pe care le pastreaza fara fir.Cand isi va pregati struna ,intr-un fel va proceda pescarul din primul caz si in alt fel cel din al doilea.


Sursa:’Pescuitul de la A la Z -Ghidul pescarui sportiv”